Nunta la armâñi (Nunta la armâñji Fãrshirotsi)
de Sterică Fudulea
Sâmbătă, 29 Decembrie 2007
 

Di daima, numta, la armâñi, iasti naima mari harau, câtse tu atsea oara s-bagâ timeyiu ti unâ nauâ taifa. Ti aestâ furñii, ca s-âshi ândreagâ fumeaia, tuta soia si pânâ tu soni, tutâ dunjeaua, cilâstasea shi mutreau s-agiutâ di tuti pãrtsâli, s-iasâ lucurlu ghini shi tiñisit. Aua, tu aestu site, as videtsa multi lucri tsi poati li shtiats i mashi ats avdzata di iali.

PRUXINIA

Borgea naima mari ca-s ahurheascâ aestu lucru, u ari soia di aproapea, cari lipseashti s-nu tragâ mânâ di la canâ pruxinii tsi pot shi vor s-u facâ. Ama nitsi ti xeñi nu iasti arshini s-facâ unâ pruxinii, shi s-amintã vârâ preaclii di pâputsâ nauâ. A pruxinitlui i si caftâ s-aibâ mâna ambar shi limba shcurtâ. Pruxinia s-fasti arcândului un zbor, prota aclo iu s-ducheashti cã agiundzi, i ma multi zboarâ pânâ la câidiseari. Pruxinitlu lipseashti s-nu-s asparâ di zboarâ ca ãri, ma s-mutreascâ s-îi adunâ tinirii deadun shi ei s-ariseascâ i nu unu cu alantu. Di cara apufâsirâ tinirii, pruxinitlu îshi ia harea shi armâni cu ihtibarea, iar lucurlu încapi tu mâna pârintsâlor cari îsi au buna isapi a arãdzloru.

SEMNUL NJICU

Dupu tsi tinirii s-arisirâ shi s-achicâsirâ, pârintsâii a ficiorlui, maxus fendi-su, deadun cu nica un-doi bârbats di soia cama di aproapea, închisescu cu semnul ñicu s-u caftâ feata înveastâ ti ficiorlu a lor (ficiorlu nu ini cu ei). Agiunshi la casa featâei, suntu ashtiptats cu zborlu ârintsâi a featâei shi ei apândisescu ãmuâ shi ahurhescu una ahtari muabeti: - fendi-su a fetâei ântreabâ: tsi vimtu v-adutsi pi la noi; fendi-su a ficiorlui i-apândiseashti: mea,chirum nâ iadâ, sh-vitsina ta nâ-spusi cã intrã tu uborlu a vostru (ti-atsei tsi bâneadzâ la bloc pot s-caftâ un pârumbu tsi intrã tu balconi). Fendi-su a featâiei s-ciuduseashti: iadâ xeanâ tu uborlu a nostru! mutrits tu uboru, mutrits shi-n casâ, ma iadâ xeanâ n-ari s-aflats. Noi avemu unâ iadâ, ma iasti a noastâ. Ma s-vrets, va vâ u-spunemu, s-u videts. Fendi-su a ficiorlui dzâtsi: ti aestâ vinimu, s-u videmu shi s-v-aspunemu, ea iasti ma nu. Tu atsea oara, iasi fronimâ tu miydani, adusa di unâ-dau feati i ânveasti (sora,cumnata, cusurina,...) feata tsi iasti ti isuseari. Di cara u mutreashti ghini, fendi-su a ficiorlui, îi greashti prota oara a fendi-su-i a featâiei âi dzâtsi: aestâ-i iada tsi câftãmu, câ tse nâ arâseshi cã nu-i aua. Atumtsea, fendi-su a featâiei apândiseashti: maca aestâ-i iada tsi dzâts cã iasti a voastrâ, s-vâ bâneadz. Isusita cu soatsâli a ei iesu dit udã, shi fendi-su a ficiorlui scoati semnul, s-hutsâ cu fatsa câtâ tu datâ, fatsi crutsea, bashi semnul, âi lu da a cuscrâ-su-i shi âi oarâ "s-bâneadzâ s-ânchirdâseascâ". Semnul iasti unâ dublâ icã altâ bijuterii shi nica un lucru, anvârtiti tu un batic di sirmâ albu i cã aroshu (s-hibâ tuti trei lucruri) Socârlu ñicu fasti shi elu crustea, ia semnul, s-bashi cu cuscrâ-su, bashi sh-elu semnul shi uarâ sh-el a cuscrâ-su-i "s-ânchirdâseascâ". Dapoaia socârlu mari scoati unâ cunetâ di arâchii (fasti shi whisky) adusâ di acasâ, u toarnâ tu dauâ scafi shi bea încrurtsiat cu cuscrâ-su. Dupâ ei bea shi nica dauâ prechi di cuscri. Atumtsea s-da shi hãrli a isusitâei (2-3 lucruri). Dupu ptsân chiro, fendi-su a ficiorlui greashti: "s-ina tora isusita" ca s-u meascâ. Isusita, cu dauli surati, intrâ tu udã, shi, dupu tsi treatsi praglu, s-dinaseashti shi s-înclinâ di trei ori câtâ oaspits. Dapoaia, ahurhindului cu pârintsâtsi a ficiorlui, s-ghinuiashti cu tuts oaspitii shi, la atsei ma mãrii di ea lâ bashi mâna (ma-s va) iar oaspitsii u mescu cu câti un pârã (ma-s voru). Pâradzii îi da a unâei di surati. Tu soni isusita bashi mâna a fendi-su-i. Nu va agârsheari cã mishtearea iasti simbolicâ shî nu lipseashti s-hibâ di naima marli pârã. Tut ashi di fronimâ cum intrã, isusita iasi dit udã, di cara s-înclinâ di trei ori câtrâ oaspits. Dupu pânâ oarâ, isusita s-toarnâ de lâ treatsi unâ arâchii shi lâcumi pi unâ tâpsii, ahurhindului cu socurlu mari. Aesti arãdzâ tricuti, s-bagâ s-mâcâ oaspitsii shi s-fatsi gimbushi cu cântari ma fârâ giucari. Pi shicai, oaspitsiii pot sâ-i greascâ a isusitâei ca s-lâ aprindâ unâ tsigarâ, ma lipseashti s-îl pâlteascâ foclu. Tu bitisita uspetslui, socârii s-acâchisescu ti cându s-adarâ isosmâta (bâshearea). Di la semnul ñicu pânâ la nuntâ, ficiorlu shi feata suntu ârbâtoari isusitlu cu taifa lui s-dusti oaspi la isusita, iar pi la câti vârâ nuntâ iu suntu câlisits, s-mârescu cu isusita shi u scotu ân capu. Pânâ la nuntâ s-oarâ "c-ncherdu shi hareili" si dupu tsi aducu înveasta în casâ s-oarâ "s-baneadza shi preachea shi tihi buna", "s-anchirdiseasca", "s-prucupeasca".

ISOZMATA

Isozmâta, s-fatsi tu unâ sâmbãtâ, ma s-nu hibâ pi preasini, acasâ la isusita iu soia ficiorlui s-cu nuñii suntu ashtiptats di soia featâiei. Naima uidisitâ urari tu aestâ oarâ iasti âneadzâ, sh-tora la marea harauâ oaspitsii tu intratâ, ma, di cara shedu împadi, socârlu mari caftâ s-inâ isusita. Adusâ di dau surati, fronimâ cum u prâxi dadâ-sa, intrâ preagalea shi s-dânâseashti tu un locu iu s-u veadâ tuts. Atumtsea soia ficiorlui nu mata poati s-aravdâ, sh-acatsâ cânticlu Nâ lilici aroshi iar dupu aestu acatsâ shi Nu cu pirifani, nu cu sâltân. Avrats cu aesti cântitsitsi, oaspitsii u mescu pi arada isusita cari lâ bashi mâna shi tutunâoarâ âi si da doarâli adusi. Unâ di surati u agiutâ pi isusitâ ta-s ia hãrâ aestâ aradâ, lâ si treatsi a oaspitsloru unâ arâchii (Johny Walker) cu lâcumi shi dapoaia mâcarea. Hrioshi, oaspitsii adarâ gimbushi cu cântic shi cu giucari. Pi shicai, socârlu mari, ma shi altsâ di ei, caftâ s-inâ isusita s-âi aprindâ unâ tsigarâ shi nu agârsheashti s-pâlteascâ foclu. Cându s-scoalâ ta-s gioacâ, prota oarâ sâ scoati ân capu isusita shi s-meashti di câtrâ socârlu mari shi soia lui iara dapoaia iasti scosu ân capu shi miscutu isusitlu di socârlu ñicu shi soia lui. Isusitsii gioacâ dipriunâ arada. Isozmâta tsâni 2-3 sâhãtsâ. La fudzeari, oaspitsii â-shi ia oarâ bunâ di la tutâ soia shi di la isusita pi cari u mescu iara. Turnats acasâ, isusitlu cu tutâ soia u bitisescu isozmâta pânâ tahina shi tut ashi la casa isusitâiei. Dupu isozmâtâ, pârintsâi a isusitsloru s-achicâsescu ti cându s-adarâ numta. Di etâ nuntsâli s-adarâ dumânica, câtse iasti dzâu di sârbâtoari shi ashi iasti alâsatu di la Dumidzã.

VINEREA PRINDU NUMTA

Numta la armâñi ahurheashti nica di vineri, cându la casa featâei â-scotu distimelili pi cioarââcâ cã sâ-spun atsilor tsi vor s-li veadâ (a soyiei cama di aproapi) doarâli a featâei (câmeshi, câmigeli, pârpodzâ, cândushi mintãñi, poali, fustãñi, câpitâñi, iambuli, nflucati, dodz, chiliñi, tuti tu unâ sfinduchi, tu altu chiro). Tu atsea oarâ s-cântâ cânticlu tsi-ñi tsâ feciu, fendilu-a meu, di-ñi alipseshi strañilishi tsi lucrashi nâ vearâ -ntreagâ, Sulta mea shi Ia mutrits, mã-sa-li Zoicâ. Pânâ la nuntâ, cari vor, dit soyi shi di cunâscuts, potu s-ynâ s-veadâ doarâli. A oaspitsloru lâ si tritsea câti un mize shi unâ arâchii. Câtrâ searâ, ma-s iara dit unâ hoarâ, yineau â doarâli, shi soyia grambolui (fârâ elu), shi, di cara shideau, acâtsa cânticlu Shapti gioñi, tuts nâ turliiându inshea isusita, âi cânta tsi ñi-u doru, lea dado, doru, s-alânceascâ fciorii n-coruâ tritsea arâchia Teacherârili ti la nveasta.

Tut vineri, la featâ shi la ficioru, s-aprindea shi s-frimnta aloatlu dit cari s-adra culatsii ti nuntâ. Tora aestu lucru s-adarâ sâmbãta seara, iar culatsii s-ancupârâ cã suntu ma buñi. Ninti di aestâ sâ scoati în-treapâ yrambolu. Suratili (3 i 5) s-ducu la shopatu shi aducu trei ghiumi di apã. Tu uboru, dit un cuvã, yrambolu umpli shi dau di surati vearsâ di trei ori apâ cu unâ canâ. S-cântâ cânticlu Umpli-ñi soro, sh-vearsâ-ñi frate, sâ-i dãm apâ ali mushati. Tuts di anvârliga arucâ câti un pârã di heru tu câvã, sh-cu apâ ditu câvã s-asprucucheashti yrambolu â tihiâ ti shicai. Cu apâ ditu câvã s-aprindea aloatlu La ficioru s-adarâ culaclu di alâxeari (cari s-alâxeashti, cându s-ducu cuscârii s-ia înveasta, cu culaclu di alâxeari di la featâ), culatiii di câliseari (cu cari s-câlisescu la nuntâ nunlu, fârtatsii shi vârâ soyi ma durutâ (varâ hiii pi cari u lua oaspitâ), culaclu a hâzâvyiarloru (cu cari suntu ashtiptats cuscârii cu înveasta, acasâ la yrambo). La featâ s-adra culaclu di alâxeari, culaclu a yrambolui shi culaclu a buygeadzloru (cu cari yinu buygeadzâii). Pi tuts culatsii s-triþea pârumbulu, ti ghini. La aprindearea aloatlui s-adunâ mashi muyierii. Fârina iasti tsirnutâ di trei feati cu mumâ sh-cu tatâ tu banâ shi tu atsea oarâ s-cântâ Adu lea mãle sita, s-întsirnemu fârinaâ suratâ cu pârintsii tu banâ, agiutatâ dapoaia di alti muyieri cari cântâ Naparti di Marea Lai. Dupu aprindeari, a aloatlu, cântândului Unâ vearâ mari, mari, lãi Muchina lâiâ distimeli cu cari iara anvâlitu aloatlu, pi cari unâ di surati u treaţi dinintea numtarloru, s-arucâ câti unu pârã ahurhindului cu pârintsâii, tuts alanþâ cântândului Z-yiñi lea mano (fende, soro, frate, etc), z-yiñi, s-aruts pâradz tu-aluatuã âradzâii suntu âmpârtsâts di surati. La frimntarea aloatlui, arãdzâli suntu tutu ashi,mashi cã s-cântâ Unâ armânâ arhondisâ, bâgã nuntâ ta sâ-shi facâ. Tutu vineri s-adra shi "Pita dultsi a yrambolui" ti luni dupu numta.

Câlisearea la nuntâ a nuñiloru shi a soyiei s-fatsi nica di gioi. Unâ featâ shi unu ficioru, trecu pi la cafi casâ cu plosca shi câti unu culitseru (culacu ma ñicu) shi dzâcu câlisits la nuntâ; "s-apândiseashti", "cu-ncherdu", "s-bâneadzâ ", "casa di cheatrâ s-adarââtrâ". Tutu gioi, câtrâ searâ, yrambolu cu doi fârtats (cari furâ câlisits chiola cu culacu) shi nica-ndoi din-casâ, s-ducu s-câliseascâ nunlu cu culaclu. S-dzâtsi a nunlui "hii câlisitu ti nunu". Nunlu bea ditu plosca shi oarâ ti ghini. Alantsâ numtari s-câlisescu sâmbâtâ tahina cu plosca. Di partea featâei, featili s-câlisescu cu unu meru, tu cari s-împlâmntâ unu pârã, ta-s yinâ sâ-i cântâ a înveastâei.

SAMBATA DI NUMTA

Sâmbâtâ searâ, soia s-aduna la nuntâ. Ânchisescu s-ia nunlu di acasâ (cara-s hibâ di largu, nunlu tradzi la unâ soyi di a lui ). Nunlu âi ashteaptâ cu taifa shi soyia lui shi lâ treatsi un mize shi unâ arâchii. Numtarii âi cântâ a nunlui Bea nune, bea, tora-ts iasti aradaâ shi a nunaiei Estâ-i nunâ, nu-i shicaiâ. Dupu tsi s-treatsi unâ arâchii, s-coasi hlambura. Nunlu adutsi furca di hlamburâ adratâ dit unu lemnu îndreptu di cornu di 1,5-2m. Schiclu a hlamburiei s-adarâ di 30-40cm, shi s-bagâ la 30-40 cm di capu. Pândza di hlamburâ u coasi soacra mari shi s-adarâ di 70/70 i 80/80cm, ditu pândzâ albâ. Hlambura s-coasi di nunlu (ma-s aibâ pârintsâii tu banâ, ma-s nu, di un fârtatu cu ma si tatâ), cu hiru aroshu di hrisafi, la ndoi cm sumu cruts. Ma s-nu-i da da di mânâ, nunlu iasti agiutatu di altu vârâ. La cuseari s-cântâ Coase-arafte hlambura. Pi schiclu a hlamburiei s-leaga lilici mushati. Dupu tsi bitisescu, fârtatsii tsânu di hlamburâ shi u trecu pi di nintea numtarloru cari arucâ câti unu pârã pi ea. S-cântâ Chernamu nune (nunâ, socru, lale, tetã etc) tu bairachi i ca Ursea tini nune, arucâ tu hlamburâ. Fârtatlu cari cusu, âi da hlambura a nunlui cu schiclu na-ndreapta (ti ghini) shi-âi bashi mâna. Nunlu da câti unu pârã a fârtatsloru, shi dapoaia întsapã treili meari tu hlamburã. Nunlu oarâ â âna-mbaruâ hlambura. Numta ahurhi. Cându shedu împadi, nunlu acatsâ cânticlu Naparti di Marea Lai. Tut sâmbâtâ seara, (ma-s nu dumânica tahina) s-surseashti yrambolu. Unlu di fârtatsâ (cu ma shi tatâ) â-lu surseashti pi yrambu, shi alanshâ tuts cântâ Ghini nâ vini birbelu. Cu ilâca di surseari, fârtatsii trecu pi la tuts cu â dit unâ hoarâ, yrambolu cu ma multsâ numtari, s-hiumusescu unâ videari pânâ la înveasta, s-u veadâ, s-âi treacâ dorlu. Aclo lâ si cântâ Un gioni mushatu, mushatu.

NUMTA

Dumânica tahina. La featâ s-ashteaptâ cuscârii. Tu udãlu a ei, cându s-alâxeashti, a înveastâei i si cântâ Ia bagâ-ts cumashlu,vedz ca cumu ts-undzeashti. La fcior si la featâ di tahina s-bagâ lilicili tu cheptu a numtarloru: na-ndreapta la însurats shi na-stânga la niînsurats. La ficioru, cându s-alâxeashti yrambolu, s-treaþi un hiru pitu strañi, s-bagâ unu pârã tu pâpuþâ shi s-yixescu strañili. S-cântâ Shapti gioñi, tuts nâ turlii. Dapoaia s-adara hirtiseara (binecuvântarea) yrambolui. Alâxitu, yrambolu treaþi tu yuneau (câtâ datâ, iu s-bagâ icoana), pi unâ nflucatâ albâ i aroshi, shi tutâ soyia, ahurhindului cu nunii shi pârintsâii âi oarâ ti ghini (ânedz, s-închirdiseshtsââi da câti unu pârã. A nunlui, a pârintsâloru shi a lâlâñiloru, yrambolu lâ bashi mâna. S-cântâ Hierem tuti na dada (fendi, nunlu, lali etc) Di la dadâ-sa, yrambolu ia unâ scafâ cu ifchii (agheasmã), dit cari bea di trei ori, dit trei pãrtsâ, sh-fatsi crutsea câtrâ icoanâ shi închiseashti cu ndreptulu shi iasi din casâ. Di cara tricu praglu, yrambolu nu-s toarnâ fârâ înveastâ acasâ. Nafoarâ soyia âi cântâ Unâ oarâ t-unâ etâ, nchisi yrambolu la nveasta. Cându treatsi pitu uboru, dadâ-sa âi vearsa dininti apâ shi âi arucâ virdeatsâ shi lilici. Numtarii ãi cântâ Tsi ñi-u doru, lea dado, doru, s-mi facu puiu azbuiutoru. Cara s-aibaâ un frati munumñeatu (faptu tu idyiulu mesu), yrambolu, ninti ta-s fuga la n-înveasta, îlu înciidi cu cheaia tu unu udã la vâra vitsiñi shi unu di fârtats â-lu dischidi di cara fudzi yrambolu (tutu ashi sh-la featâ, cu unâ di surati). Fârtatsii shedu deadunu cu elu shi-l veaghi pânâ ia înveasta. Tu uboru la tuti carotsâli lâ si liga câti unâ ilâcâ shii pi atsea a yrangheadzâloru s-bâga iambula âârtatsii au angâtanu s-nu agârsheascâ trastulu tu cari bagâ culaclu di alâxeari, unâ preachi di pâputsâ shi unâ pâltari di ñelu.ârii închisescu s-ia înveasta. Tutâ calea ei cântâ di harau. Cându s-aproachi di casa ânveastâei, acatsâ cânticlu Moi, Marushe, nveastâ ñicâ si Marushe, gurâ di ñiari. Pârintsâi a featâei shi tutâ soyia âi ashteaptâ tu uboru. Cându nunlu, cu hlambura tu mânâ, da s-intrâ tu uboru, ândoi ficiri ma gioñi di la ânveasta âi acatsa calea shi nu-l alasâ s-intrâ pânâ nu âltescuâ, ficiorlj furâ hlambura a nunlui shi u ascundu. Tu uboru cuscârii cântâ Unu lai puiiu azbuirâtoru shi Tsi-amânashi, Iani-mu, ta-s-yini shi s-ghinuiescu cu soia ânveastâei cari âi ashteaptâ arâdâpsits unu câti unu. Tu bitisitâ shadi ânveasta cu dau surati. Tuts atsei ma mãrii u mescu cu cãti unu pârã. S-oarâ ânchirdâseascâârtats intrâ ma nâpoi shi va-s hibâ bâgats la unâ masa ahoryea. Ãnveasta ashteaptâ tu unu udâ cu alti feati shi nveasti cari âi cântâ ta sâ-i hibâ ma lishoru Io-ñi tsâ dzâshiu, lea mãle shi Io-ñi tsâ dzâshiu, lãi fende. Mas aibâ boatsi, ânveasta lâ apândiseashti cu cânticlu Soatsâ sh-voi surãri, arigeai va vâ cadu. La masâ, nunlu shadi tu mesi, cu nuna na-ndreapta shi socurlu mari na-stânga. Lângâ socurlu mari, i câ dininti, shadi socurlu ñicu cu soyia lui. Doii socri au lângâ ei pi masâ culaclu di alâxeari. Pi culacu, socurlu mari ari ashtirnutâ unâ ilâcâ shi pisuprâ unâ (trei, tsintsi) preachi di pâputsâ ti fratsi i surãrli a ânveastâei, unâ pâltari di ñelu, unâ scafâ fârâ coadâ shi unâ cunetâ di arâchii. Socurlu ñicu ari yidghili lucruri, fârâ pâputsâ. Cafi unu di ei â-shi toarnâ arâchii tu scafâ dit cuneta lui. Tuts di anvârliga cântâ di harau. Cu scafili tu mânâ, socârii s-mutâ ân cicioari (alantsâ armânu înpadi), alâxescu scafili, oarâ cafi unu shi beau doii încrutsiatu di trei ori tutâ arâchia. Dapoaia alasâ scafili, s-shutsâ cu fatsa câtâ tu datâ, âi da a socurlui ñicu arâvoana, cari iasti unâ (trei, tsinsti, etc) pâradzâ di malâmâ (dublâ i mahmudeyi) cusuti pi unu baticu albu i aroshu(tora s-bagâ silivaru, nelu i alti bijuterii, s-hibâ trei tuti). Socurlu ñicu ia arâvoana, u da di barbâ (s-minduiashti tu atsea oarâ: câtu peru pi barbâ, ahâtâ prucuchii), dzâtsi â hârlâticââei ñicâ cari uarâ shi ea shi u da di arali, shi dupu ei nica doi bârbats shi dau muyieri ditu soyia loru. Ditu alti scafi mai bea âncrutsieatu nica dau prechi di cuscri. Tu aestâ oarâ s-cântâ Nâ lilici aroshi, Naparti di Marea, Lai Tsinâ-ñi-mi nica aestâ searâ. Dupu aestâ s-alâxescu sh-culatsii (cu pâputsâli shi pâltarea pi ei). Dau ânveasti, di dauli pãrtsâ câti unâ, alâxescu culatsii, tricândului di trei ori pi suprâ culaclu di la yrambo. Tutu aestu chiro, yrambolu cu fârtatsii ashteaptâ ân cicioari pânâ yini soacra ñicâ cu culaclu a yrambolui. Cându s-aproachi soacra, s-cântâ Nâpoi-s, nâpoi, nâpoi, s-veadâ soacra dzinirli. Soacra adutsi sh-lâ bagâ dininti culaclu a yrambolui, unâ tavâ cu plâtsinta yrambolui, unu tâyiuru cu pilafea yrambolui, unu cu dultseñi, unu cu poami shi unâ cunetâ di yinu îndultsitu. A treiloru soacra lâ da câti unâ lingurâ pi cari u bagâ tu gepea di pi cheptu. Unlu di fârtats veaghi shi alantu tai giumitati di culacu shi di plâtsintâ shi cu dultseñili sh-cu poamili li bagâ tu trastu s-li aibâ ti pi calea â mâcãrli pi masâ shi tu aestu chiro cuscâruii cântâ a soacrâei ñicâ Nicuchira casâiei, O tini cuscrã tiñisitã a socârlui ñicu Noi nu pândixeamu si a doilor Noi, cuscri, tsi n-ancuscrimu. Dupu aestâ, nunlu, mutâ unâ scafâ di arâchii, oarâ ti naua preachi, u agudeashti arâchia, shadi ânpadi, âshi fatsi crutsea shi ahurhescu s-mâcâ cu tuts. Soyia nveastâei lâ cântâ a cuscrâloru Mea cuscârii shi-albili shi a yrambolui O, lãi yrambo, tsi-adrashi, shi-s fârtastii tsi-i bâgashi. La masâ, nunlu âi caftâ a socurlui ñicu (ma-s aibâ boatsi,ma-s nu poati s-cântâ altu vârâ dit soyi) s-acatsâ un cântic. Socurlu ñicu acatsâ, ti tiñia oaspitsloru, cânticlu Ursits, ursits, voi oaspitsii pi cari âl cântâ tuts. Tut ashi, nunlu âi caftâ a socrului mari s-acatsâ un cântic. Ma-s nu aibâ boatsi, socurlu mari ãi pâlteashti a nunlui câtu s-achicâsirâ s-lu alasâ. Pânâ tu bitisitâ numtarii mâcâ, bea shi cântâ di harau. Tu soni, soyia ânveastâei lâ strigâ a cuscârloru cânticlu Cara mâcatu sh-cara biutu shi cuscârii acatsâ cânticlu Nu-ñi ti-arâdi ,featâ ñicâ tu duet cu soia ânveastâei. Cu aestu cânticu masa s-bitisi shi s-iasi nafoarâ la coru. Socurlu ñicu scoati ânveasta la coru. Dupu elu tutâ soyia s-mârescu shi mescu ânveasta tsea naua. S-cântâ cânticlu Io-ñi-mi mâreamu, Tana-li dadi s-gioacâ fârâ hlamburâ. Cuscârii stau nanaparti. Dupu un chiro, nunlu, cari âlti hlamburaâ, iasi shi scoati ânveasta shi yranbolu ân capu. Elu tradzi corlu cu hlambura tu mânâ. Dapoaia âi scoati yrangheadzii ân capu shi-i meashti. Dupu elu tuts cuscârii s-acatsâ ân coru. Cându giocâ yrambolu ân capu, s-cântâ Un gioni mushatu, mushatu. Cându gioacâ ân capu, yrambolu gioacâ cu câmbâloghjli (martsul) tu mânâ, iar ânveasta cu mâna ân yiiâ aradâ, s-intrâ ân casâ shi s-fatsi hirtisearea yrangheadzâloru. Yrambolu iasti dusu, cu fârtatsii dupu elu, tu marli udã, tu yuneau (câtâ datâ, iu s-tsâni icoana). S-adutsi aclo shi ânveasta shi-s-bagâ tu coltsulu di na-stânga yuneauljei (a yrambolui). Yrambolu ari fârtatsii na-stânga shi na-ndreapta shi nica ândoi dit siyia lui dianvârliga iar ânveasta ari suratili cu ea. S-cantâ Treatsi-nveasta tu yuneauâ. Tuta soia anveastiei, ahurhindului cu pârintsâi, hirtisescu (binecuvânteazã) yrangheadzii (prota ânveasta, dapoaia yrambolu) shi-i mescu. Yrangheadzii lâ bashi mâna la tuts atsei ma tricutsii. Atsei ma ñitsii di ei nu-i mescu. Fârtatsii veaghi s-nu ia yrambolu vârâ pliscutâ di la vârâ ma durutu i ma shicâgiu. Cându s-hirtiseashti ânveasta s-cantâ Hieram tuti na socurlu (soacra, frati, sorâ, lali, tetâ, papu, maia), shi cându s-treatsi la yrambo s-cântâ Nâpoiâpoi, nâpoi, s-veadâ socurlu (tutâ soyia) dzinirli. Tu idghea oarâ (i nâinti? cari shtii!) sâ scotu doarâli din casâ. Ficiurits di partea ânveastâei s-alinâ pi câti vârâ hâraru cu doarâ shi nu-s dipun pânâ tsi socurlu mari nu lâ da câti un pârã. Cuscârii poartâ doarâli la carotsi, pânâ s-iasâ ânveasta dit casâ. Di cara s-bitiseashti hirtisearea, soyia ânveastâei âi cântâ pi shicai a yrambolui Ia-ts tâmbarea sh-ieshi nafoarâ, c-ali Lenâ nu-i undzeshtsâ. Yrambolu iasi nafoarâ cu soyia lui, tu uboru dinintea ushâei, cu nunlu lângâ elu. Cuscârii cântâ Aidi-aharã, cama-ayoñia. Din casâ, di pi pragu, soyia ânveastâei, cu socurlu ñicu tu mesi, apândiseashti â nveasta nica-nheamâ cã shi-iasti la mã sh-la fendiârii grescu a socurlui ñicu ñea, cã n-avemu cali dipartiândiseashti iara tu yidghea turlii. Cuscârii cântâ iara Aidi-aharã tsi-amânashi ân duet cu soyia ânveastâei cari apândiseashti ñi-amu-shi fendi (dada, frati, sora) ni-ñi mi da. Dapoaia Tu flurii, flurii, arusã si Nu-shi-fu soarli,cã-i cireaplu. Tu aestu chiro ân casâ, soacra ñicâ âi da a ânveastâei unâ scafâ cu ifchii (agheazmã), ditu cari bea di trei ori ditu trei locuri shi-shi fatsi crutsea di trei ori. Soyia di anvârliga cântâ Vini oara ca sâ-ñi fugu shi Di nâ sutâ di câlivi. Ãnveasta iasi dit yuneau shi s-dânâseashti tu mesea udâlui. Aclo, ânveastili (nu featili) âi cântâ cânticlu Hiu coaptâ ca hiumunicu. Dupu aestu cânticu socurlu ñicu ia ânveasta di mânâ shi u dutsi pânâ la ushâ iu l-ashteaptâ socurlu mari. Aua, socurlu ñicu âi da a socurlui mari niscânti lilici shi ândau meari (anvâliti tu unâ shamii aroshi) dit cari unu ari âmplântati tu elu trei pâradzâ di heru (merlu a-nveastâei). Aestâ adeti va s-dzâcâ cã fensu a featâei u deadi TI TOTNA a cuscâ-su-i. Dit ushi, ãnveasta s-ânchinâ di trei ori câtâ cuscârii dit uboru, fatsi crutsea di trei ori, tretsi pisti pragu cu nandreptul shi-iasi nafoarâ; soyia âi cântâ Calcu praglu sh-iesu nafoarâ. Doi bârbâtsâ dit soyia cama di aproapea u ducu pânâ la carotsâ (yrambolu u ashteaptâ nângâ carotsâ). Di cara tricu praglu, ânveasta nimata s-toarnâ câtâ casa pârinteascâ. Cuscârii cântâ di harau sh-di „inati a socarlui ñicu Mea tsii adrãmu a cuscârlui, di âi lomu hiiea ânveastâ. Soacra ñicâ vearsâ apâ dinintea shi dinâpoia ânveastâei. Soyia featâei cântâ Treamburâ soarili, ascapitâ, hiiea s-disparti di fen-su (mâ-sa, surãri, frats). Cuscâriii bitisescu cânticlu. Soyia âi cântâ Du-ñi-ti, Lenã,oarâ bunâ Dinintea ânveastâei, ninti s-iasâ dit uboru,ficiorii shi featili acatsâ nica unu coru cu cânticlu Lea Maru, Maru, mâratã. La portitsâ, ândoi cusuriñi di-a nveastâei, acatsâ calea shi nu-l alasâ yrambolu s-treacâ pânâ nu-i pâlteashti. Ânveasta iasi ân cali shi da s-alinâ tu carotsâ. Cuscârii âi cântâ Calcâ-ñi pi zânghii,sh-arucâ-mi pi shauâ. Cuscârii âshi ia oarâ bunã. Socurlu ñicu bea cu socurlu mari, ân cali (nu dinintea poartâei), unâ chelchi di yinu, shi u fâtsea ânveasta tislemi (u didea tu mâna socrâsui). Ficiori âi acâtsa calea yrambolui dinintea carotsâei shi nu-l alâsa s-fugâ pânâ nu-i pâltea. Cuscârii â-shi bitisirâ lucârlu, loarâ ânveasta sh-fugu calea.âsearicâ di s-âncârunâ, cuscârii agiungu cu ânveasta la casa yrambolui. Tu uboru âi ashteaptâ unu di hâzâvyeari cu culaclu pi cap, pisti culacu unâ ilâcâ sh-pi suprâ unâ cumatâ di cashu, poami shi sumâ (lânâ di naima bunâ) (hâzâvyeari suntu atsei cari agiungu protsii acasâ, sh-la cafi unu lâ si da câti unâ ilâcâ). Cafi cuscâru arupi unâ cumatâ di culacu sh-di cashu, shi-shi bagâ niheamâ sumâ dupu ureachi, ca sâ-s-shtibâ câ iasti cuscru. Tuts intrâ tu uboru. Atsei di acasâ âi antreabâ cuscârii ânatu voi cuscâriiândisescu Nu-amânãmu, cã ni-amânarâ. Dapoaia numtarii cântâ a soacâriei Ieshi lea mumã, s-ts-ashtepts hiilu, cã ts-adusi nâ râchinâ shi Tora pi lângâ searâ, nâ vini nâ mshatâ. Tu uboru ânveasta bashi trei ficiurits shi lâ da câti unu meru (di la soacrâ-sa mearili, atseali pitricuti di fendi-su). Socurlu mari u ashteaptâ ânveasta shi-i da merlu cu trei pâradzâ di heru tu elu ("merlu anveastiei"). Ânveasta ia merlu shi bashi mâna socrâ-su-i. Numtarii cântâ Duri, nveastã, duri. Tuts ashteaptâ s-arucâ nveasta merlu. Ti shicai, nveasta poati s-arucâ altu meru ca-s âi arâdâ. Dapoaia arucâ cu mâna dreaptâ, pisti capu, merlu cu pâradz. Gionli cari l-acatsâ ia pâradzii dit meru, âl tayi filii-filii sh-l-âmparti la alantsâ ficiori shi feati. Cari mâcâ di atselu meru, taha ayoñea va-s mâritâ (ânsoarâ). Dupu aestâ, yrangheadzii s-ducu câtrâ usha di casâ. Numtarii cântâ Aprindets cândila. Pi preagu âi atsteaptâ soacra cari ari pi capu unâ pishcheri iar tu mâñi unâ ilâcâ mari, dauâ pâñi, unâ canâ cu apâ shi unâ cinii cu untu amisticatu cu ñiari. Soacra âi oarâ a nveastâei Ânveasta fatsi di trei ori crutsea, moayi dzeaditlu tu ciniia cu untu shi ñiari shi undzi toclu a ushâei tu patru locuri (ânsusu, dighiosu, nastânga shi nandreapta-ca unâ crutsi). Tu aestu chiro numtarii cântâ Ghini vinishi ânveastã nauâ, ghini vinishi. Soacra âi bagâ a ânveastâei câti unâ pâni sumsoarâ shi-i da tu mâna dreaptâ s-tsânâ cana cu apâ. Dapoaia âi acaþâ doii yrangheadzâ cu ilâca shi-i tradzi preayalea ân casâ. Yrambolu shi ânveasta calcâ cu dreptul dinâoarâ ân casâ. Soacra âi âmbârþâteadzâ shi-i bashi pi doii shi s-ducu tu udãlu ti hirtiseari. Tu udã, ânveasta cu yrambolu shedu tu yuneau. Tutâ soyia, ahurhindului cu nunlu shi pârintsâii, hirtisescu yrangheadzii shi-i mescu. A tuturor, yrangheadzii lâ bashi mâna. Lângâ ei shedu dapoaia shi nunii shi pârintsâii ca-s lâ si oarâ. S-oarâ ânats, s-prucupsitsâneadzâ naua preachiârloru, âna-mbaruñiloru. Ânveasta lâ da la tuts câti unu meru (di atseali di la fendi-su pitricuti pi socrâsu). Tuts di anvârliga cântâ Cari tsâ dzâsi tini mãle, di-ts bâgashi luna tu cohi shi Deadi luna, deadi soarili. Soacra mari s-aproachi di ânveastâ shi-i cântâ Car-vinishi, lea featã, auatsi. Numtarii cântâ ma largu, ti shicai, Tsi dzâsi-nveasta tsi vini shi Aseara-ñi-viñiu di tru xeani. Cu aestâ, arãdzâli s-bitisirâ shi numtarii shedu de s-discurmâ tu pânlu chiro pânâ la masa mari di dumânicâ noaptea. Aclo, yrangheadzii au ângâtanu s-agiungâ nâintea tuturoru ca-s âi ashteaptâ oaspitsii, s-âi ghiunuiascâ. Oaspitsii lâ oarâ a yrangheadzâloru, a nunloru shi a socârloru. La masâ, tu mesi shedu yrangheadzii, di-unâ parti shi alantâ shedu nuñii cu taifa-lâ shi dupu nuñi pârintsâii a yrangheadzâloru di-unâ parti shi alantâ. Protlu coru âl tradzi nunlu (cu hlambura tu mânâ) cu nuna shi dapoaia shi-scotu hinii ân capu shi-i mescu câti unu pârã. Tutâ noaptea, numtarii mâcâ, bea, cântâ shi gioacâ di harauâ. Ninti ca-s bagâ friptâñili, a nunlui âi si gioacâ gâina: tiniri dit soyia yrambolui, s-adarâ ca ghiftsâ tsi gioacâ dinintea nuñiloru unâ gâinâ friptâ (gâina, u gioacâ pi unâ tipsii, unâ sorâ, cumnatâ i cusurinâ di a yrambolui). Alantsâ "ghiftsa" gioaca sh-ei tu mânâ câti unâ hari ti nunlu sh-ti taifa lui. Nunlu pâlteashti gâina, dupu tsi s-achicâseashti cu "ghiftsai". Tut ashi pâiâlteashti sh-nuna harea ei. "Ghiftsai"âshi iau câshtiga shi gioacâ di harau. Tu bitisita masâei, soacra mari cu ândau ânveasti, durusescu tuts numtarii (bârbatsii) cu câti unâ ilâcâ pi anumiru. Dupu aestâ, s-âltescu doarâliâ pi unâ tipsii trei filii di pâni, pisti cari toarnâ niheam yinu aroshu, shi elu protlu âlteashti doarâli; dupu elu, socurlu mari, socurlu ñicu, soyia di aproapi shi tuts numtarii "pâltescu doarâli". Nunlu adunâ tuts pâradzii, âi misurâ shi âi da a yrambolui cari âi bashi mâna a nunlui, ia pâradzi, âi da a fesui shi âi bashi mâna. Dupu aestâ tuts iesu la coru cu ilâca di-anumiru.

LUNI DUPU NUMTA

Luni, dupu prândzu, la ficioru acasâ, s-adunâ iara soyia yrambolui shi nunlu cu taifa lui. S-bagâ iara masa. Nunlu cu nuna trec di la ei unâ arâchii shi unu mize. S-treatsi plâtsinta yrambolui. S-mâcâ, s-bea shi-s cântâ di harau. Soacra mari cu ânveasta tsea naua durusescu nunlu, taifa nunlui shi soyia di aproapea tsi u avea ti-a duruseari. Cu doarâli di-anumiru, tuts iesu s-gioacâ doarâli. Nunlu ia hlambura shi tradzi corlu. S-gioacâ shi-s cântâ Narga, narga corurli, hiiiu di domnu. Dupu aestu giocu, sora i cumnata yrambolui scotu ânveasta tsea naua la coru. Eali s-acatsâ tu mesi di coru (nu ân capu). Tuts cântâ Iu ñi-iarai, featã pân-tora. Dupu aestâ socurlu mari scoati ân cap ânveasta tsea naua, s-tragâ corlu. U meashti. Tora s-cântâ Tora-ñi inshii, mãle, la coru shi Unâ luni pi nângâ searâ. Nunlu shi tutâ soyia gioacâ lângâ ânveasta tsea naua shi u mescu. Tut luni câtrâ searâ inu shi buygeadzii cu "culaclu a buygeadzalor". Nunlu lâ oarâ a tinirloru "casâ di cheatrâ s-adratsâ". S-baga masa ti buygeadzâ. S-fatsi gimbushi mari. S-cântâ Shi-apiri lunea tahina. Unâ anveastâ treatsi unâ arâchii a tuturor, arâchii cari lipseashti s-hibâ aroshi. Di harau tuts cântâ Tora seara-ñi mi bâgai, yisu musheatu io-ñi-mi yinsamu shi Alea, Sie, Nastasie. Dapoaia sâ-scoati ânveasta tsea naua ntreapâ. S-cântâ pi cali Mea-u Itsa. Yrambolu umpli di trei ori un ucã cu apâ shi ânveasta vearsâ tut di trei ori apâ dit elu. S-cântâ Umpli frate, vearsâ-ñi soru. Dapoaia umpli ânveasta shi vearsâ yrambolu di trei ori. S-cântâ Umpli-ñi soru, vearsâ-ñi frate. S-arucâ câti un pârã di heru tu câvã. Tuts s-toarnâ cu câvãlu di ntreapâ cântândului Tsi-amânã nveasta di ntreapâ. Cu apa dit cuvã s-aspealâ tuts pi mâñi shi s-asprucuchescu ti ghini shi ti shicai. Tut atumtsea, s-aspardzi hlambura: nunlu ia hlambura, scoati mearili di pi ea, li tai filii-filii shi li da la ficiori shi la feati, taha ta-s mâritâ ma ayoñea. Lilicili shi pândza di hlamburâ, nunlu li da a soacrâiei mari. Pândza s-tsâni ti altâ nuntâ. Nunlu ia furca di hlamburâ shi u cristeadzâ tu dauâ locuri la câti yinghiþ cm di la coadâ shi iu da a nveastâei s-u frângâ pi trei. Ânveasta u frândzi shi i li da treili cumãts a nunlui, shi-i bashi mâna. Nunlu li ia shi li da a yrambolui cari âi bashi shî elu mâna nunlui. Dapoaia yrambolu u agudeashti pi shicai pi nveasta cu treili cumãts ca s-âl shtii di fricâ shi s-lu ascultâ. Dauli cumãts ma ñits li arucâ pisti casâ iar a treia u da a mãsa-i s-hibâ furca nveastâei. Dupu aestâ, nunlu caftâ a nveastâei s-acatsâ unu cânticu. Ma-s nu aibâ boatsi, nveasta mashi ahurheashti cânticlu shi alti feati âl bitisescu. Gimbushea tsâni pânâ s-bitiseashti numta. Dupu nuntâ, tu meshii cari inu, nveasta iasti chimatâ oaspitâ la pârintsâ shi la soyia ei ma di aproapea. Un an di dzâli ea iasti ânveastâ nauâ. Dapoaia iasti nveastâ ca tuti nveastili. Ti tutâ soyia bârbatâ-sui ea iasti norâ (di hiiiu, di frati, di sorâ, di cusurin). Tuts âi grescu a ei "ânveastã". Ea lâ greashti a socrâ-sui shi a cumnatsloru ma mâri "fende". A soacâ-sa-i âii greashti "dado,mãle, manã". A cumnatilor lâ greashti "ânveastã". A cumnatslor ma ñits lâ greashti "ãtse, atsa". Ânveasta nu toarnâ zborlu canâ oarâ.