Fragmentarea Romaniei pe axa Moscova-Chisinau
de George Damian
Sâmbătă, 19 Ianuarie 2008
 

-- Voronin vrea sa refaca "Moldova Mare", de la Nistru la Carpati

La summitul UE-Rusia din Portugalia din 26 octombrie 2007 presedintele rus Vladimir Putin transmitea un avertisment dur cu privire la pericolele secesioniste din Europa: "Aveti putine probleme in Spania? Aveti putine probleme in Belgia? Putine probleme pot sa apara in Romania? Sau in intreaga regiune balcanica?". Dupa ce a introdus Romania printre statele care, din punctul de vedere al Kremlinului, s-ar putea confrunta cu amenintarea separatismului, Putin a adaugat: "la ce bun sa punem sub semnul intrebarii temeiurile dreptului international, alimentand in acest fel tendintele separatiste in Europa si in intregul spatiu postsovietic?". In contextul in care Kosovo se pregateste sa-si proclame unilateral independenta, amenintarile asupra Romaniei pornite de la est se intensifica.

In concordanta cu experienta istorica (Kominternul considera Republica Autonoma Sovietica Socialista Moldoveneasca o trambulina pentru dezmembrarea Romaniei unite) comunistii de la Chisinau lanseaza un adevarat razboi informational impotriva Bucurestiului. Teza separatista a Kominternului - Romania este "ultimul imperiu din Europa", alcatuit din provincii care ar trebui sa se separe - este reluata la Chisinau, unde comunistii inventeaza o "minoritate moldoveneasca" in Romania si mentioneaza din ce in ce mai des eventualitatea unei "Moldove Mari", de la Nistru la Carpati. Totodata, la Bucuresti, grupuscule de activisti bine stipendiate si cu programe pe termen lung au inceput sa "sarbatoreasca" 90 de ani de la Marea Unirea discutand despre avantajele regionalizarii si reimpartirii Romaniei pe provincii. Apropierea summit-ului NATO de la Bucuresti marcheaza intensificarea agresiunilor asimetrice ale comunistilor via Moscova-Chisinau-Bucuresti.

Razboiul neincheiat dintre Valahia si Moldova

Regimul comunist condus de Vladimir Voronin a marsat in forta pe operatiuni specifice anti-romanesti dupa ce fostul general de Militie al RSSM a inregistrat nemultumirea Rusiei fata de instalarea bazelor SUA la Marea Neagra. Unul dintre ideologii lui Voronin, Vasile Stati, sustine sus si tare ca Romania si Republica Moldova se afla in stare de razboi: "De altfel, starea de razboi dintre Valahia si Moldova, declansata de valahi in 1429, ba chiar din 1400, se mentine. Valahii pana astazi n-au incheiat - niciodata! - nici o pace cu Moldova".

In toata aceasta ultima perioada, in care pozitia Chisinaului s-a radicalizat rapid, fara a fi contracarata, s-a actionat concertat, de la pedalarea continua pe tezele sovietice ale "limbii" si "natiunii moldovenesti" pana la tracasarea elevilor si studentilor care doreau sa studieze in Romania.

Chisinaul si discriminarea "moldovenilor" din Romania

In urma cu un an, la 12 ianuarie, 2007, la Judecatoria Iasi a fost depusa cererea pentru inregistrarea Asociatiei "Comunitatea Moldovenilor din Romania". Scopul declarat al asociatiei: "apararea drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor romani care au origine etnica moldoveneasca". Sigla aleasa era bustul voievodului Stefan cel Mare. Membrii fondatori erau trei: Claudiu Alexa, Marian Russo si Lucian Timofticiuc. La Chisinau, ei au fost primiti cu entuziasm de comunistii din Parlament, dar si de insusi presedintele Vladimir Voronin.

La 12 februarie 2007, Parchetul Iasi a declarat recurs impotriva deciziei prin care Judecatoria Iasi recunoscuse, cu o luna mai devreme, statutul de "etnici moldoveni". In cele din urma, asociatia s-a autodizolvat.

La deschiderea sedintei plenare a Parlamentului de la Chisinau, cei trei membri fondatori au fost introdusi in sala de parlamentarul comunist Victor Stepaniuc, fiind prezentati de Marian Lupu, presedintele Parlamentului, incalcand toate normele de protocol ale unor astfel de sedinte. Ca reactie la diversiunea creata in Parlamentul de la Chisinau, deputatul Vlad Cubreacov, presedintele Fractiunii PPCD, a adresat o interpelare pe aceasta tema.

Dupa prezentarea din Parlament, cei trei cetateni romani au fost invitati la televiziunea nationala de la Chisinau - aflata in totalitate sub controlul autoritatilor comuniste. Cei trei s-au plans in direct ca sunt discriminati in Romania, unde, daca se duc, de exemplu la Bucuresti, si cer parjoale nu li se dau si li se spune sa ceara chiftele. Au continuat exprimandu-si regretul ca singurul reprezentant al moldovenilor din Romania a fost, la randul sau, discriminat, fiind dat afara din Guvern. Era vorba de Mihai Razvan Ungureanu. Cei trei au spus ca vor conta pe sprijinul financiar al Chisinaului pentru a construi un centru cultural "moldovenesc" la Iasi si pentru pastrarea identitatii nationale "moldovenesti".

A doua etnie inventata

O alta lovitura data identitatii romanesti provine din partea deputatului PDL Costica Canacheu, care a reusit sa blocheze, in luna octombrie 2007, proiectul Legii pentru romanii de pretutindeni, care ii inscria pe aromani in "filonul cultural romanesc". Deputatul Costica Canacheu a pledat pentru mentinerea proiectului in forma initiala, fara includerea amendamentului adoptat de Comisia pentru drepturile omului: "Proiectul se refera la cei apartinatori filonului cultural romanesc si lasa deschisa calea acelora care se considera apartinatori ai filonului sa se declare ca atare. Sa respingem acest amendament, pentru ca este injust si intram intr-o eroare majora prin legiferarea acestor denumiri". Canacheu este si presedintele Comunitatii Aromane din Romania, care pledeaza pentru obtinerea statutului de minoritate nationala a aromanilor inca din 2005.

Chisinaul lupta pentru "Moldova Mare"

In ianuarie 2008, la Chisinau a fost reluata in discursul public tema "Moldovei Mari" - lansata cu un an in urma de presedintele Voronin. Astfel vicepresedintele Partidului Patria-Moldova, Gheorghe Sima, a afirmat ca "independenta Republicii Moldova este pusa permanent sub semnul intrebarii de catre Bucuresti". La unison cu presedintele moldovean Vladimir Voronin, Sima a mai spus ca Republica Moldova va putea sa-si pastreze independenta doar daca va reveni la teritoriile ei dintotdeauna. El a explicat: "In contextul noii redesenari a granitelor in Europa, o asemenea evolutie este destul de reala, iar o Moldova de la Carpati la Marea Neagra ar putea exista ca subiect de sine statator si egal in drepturi. Mai ales ca, din punct de vedere istoric, Moldova a aparut cu mult inaintea Romaniei."

Pe 24 februarie 2007 Voronin declara pentru Moldpres: "Cunoastem cu totii destul de bine ca in Romania zilelor noastre, pana nu demult, nu era chiar atat de simplu sa-ti declari pe fata identitatea moldoveneasca". Presedintele Voronin a mentionat ca in Republica Moldova orice cetatean poate sa-si declare liber identitatea, inclusiv cea romaneasca. In opinia sa, legislatia romana limiteaza etniile acceptate si acesta ar constitui principalul obstacol in legalizarea acestui drept pentru cei 10 milioane de moldoveni, care locuiesc la ora actuala in Romania. Voronin a declarat: "Moldovenii din Romania nutresc speranta ca, dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, problema identitatii etnice va deveni in aceasta tara o problema ce va tine de exprimarea vointei cetatenilor, dar nu o politica impusa de sus. La noi, in (Republica) Moldova, de exemplu, nimeni nu constrange pe nimeni sa fie in exclusivitate moldovean. Poti sa fii roman, ucrainean, rus. Noi nu ne implicam in problemele identitatii. Aceasta este problema cetatenilor insisi. In Romania, din pacate, lista etniilor permise in acest stat este strict limitata, toate minoritatile nationale posibile sunt enumerate in legislatie. Moldovenii nu figureaza printre acestea. Si aceasta, din cate inteleg eu, este astazi principalul obstacol pentru legalizarea moldovenilor si a culturii lor in Romania. Este vorba de legalizarea acestui drept pentru o populatie de circa 10 milioane de persoane care locuiesc in Moldova romaneasca."

Voronin a sintetizat astfel dorintele sale: "Problema pe care noi o discutam cu conducerea Romaniei tine de elaborarea si semnarea a doua acorduri, doua tratate, Tratatul de baza si Tratatul de frontiera. Nesemnarea acestor doua acorduri vorbeste despre aceea ca Romania pana astazi nu recunoaste Republica Moldova ca tara suverana. De aceea, perspectiva relatiilor noastre depinde de semnarea acestor doua acorduri". Problema este reprezentata de faptul ca in aceste doua tratate comunistii de la Chisinau vor sa legalizeze existenta limbii si etniei "moldovenesti".

Agresiunea continua

O alta linie de atac a comunistilor de la Chisinau este reprezentata de inscenarea unor cazuri de coruptie legate de accesul romanilor din stanga Prutului in Romania, inscenari destinate sa dovedeasca faptul ca Romania nu poate asigura securitatea frontierei externe a Uniunii Europene. Dupa aderarea tarii noastre la Uniunea Europeana, peste 800.000 de cetateni ai Republicii Moldova au solicitat documente de identitate romanesti. Ceea ce a bagat in panica autoritatile de la Chisinau.

In august 2007 viceministrul de Interne Valentin Zubic l-a acuzat pe consulul Romaniei in Republica Moldova, Alexandru Rus, de coruptie in eliberarea vizelor pentru Romania. Consulul a fost retras, actele pe care autoritatile comuniste sustin ca le-au trimis la Bucuresti n-au mai fost de gasit, iar cazul a facut subiectul unor "dezvaluiri" de presa - practic elemente din dosar au fost "scurse" catre jurnalisti pro-guvernamentali.

Pe 22 august 2007, presedintele Traian Basescu a amenintat ca Bucurestiul va raspunde "extrem de dur" la astfel de provocari: "Tot trucul a fost legat de nevoia ca functionarul roman sa fie filmat cu un plic, pe care, nu se stie, il da sau il primeste. Stim unde se fac fraudele, la firmele de turism. Este ultima agresiune la adresa Romaniei, orchestrata, si vom raspunde extrem de dur de data asta." Traian Basescu a catalogat drept "o provocare" incercarea de a se aduce acuzatii grave unui functionar al ambasadei noastre la Chisinau cum ca ar fi luat mita pentru acordarea unei vize. In ciuda declaratiilor presedintelui roman, autoritatile comuniste de la Chisinau au reluat scenariul, de data aceasta mergand pana la a acuza Ministerul Justitiei de la Bucuresti de coruptie.

Noi scandaluri diplomatice

Ofensiva antiromaneasca a autoritatilor de la Chisinau a continuat in aceasta saptamana cu scoaterea pe piata a unor noi acuzatii de coruptie indreptate impotriva autoritatilor de la Bucuresti. De data aceasta viceministrul de Interne de la Chisinau, Valentin Zubic, a anuntat ca autoritatile moldovene ar fi depistat doi functionari romani ai Ministerului Justitiei care elibereaza cetatenii romanesti contra bani. Mai mult, Zubic lasa sa se inteleaga ca serviciile speciale moldovenesti ar fi urmarit in ultimele sapte luni mai multi oficiali romani din Ministerul Justitiei.

Ministerul moldovean de Interne a anuntat ca a anihilat o retea care presta ilegal servicii de redobandire a cetateniei romane si ca in acest caz au fost implicati si doi functionari din cadrul Ministerului Justitiei de la Bucuresti, transmite Rompres. Zubic a declarat ca un grup de persoane a fost retinut recent in flagrant, dupa un filaj care a durat timp de sapte luni. Potrivit lui Zubic, din componenta grupului faceau parte doua persoane care aveau dubla cetatenie, dintre care una locuia la Chisinau si cealalta la Bucuresti. In schimbul serviciilor, membrii retelei primeau de la cetateni intre 150 si 300 de euro, in functie de cererile pentru urgentarea examinarii cazurilor. Zubic a afirmat ca 135 de persoane si-ar fi redobdit cetatenia romana pe aceasta cale, iar documentele a peste 560 de persoane sunt in curs de examinare. Potrivit oficialului moldovean, dosarele celor doi functionari romani au fost expediate instantelor de la Bucuresti prin intermediul Procuraturii Generale.

Surse diplomatice romanesti afirma ca de aproape un an de zile autoritatile comuniste de la Chisinau evita dialogul institutionalizat cu autoritatile romane, preferand sa transmita mesaje prin intermediul presei - precum in cazul consulului Rus si in cazul acuzatiilor recente de coruptie privind redobandirea cetateniei romane. Raceala diplomatica extrema a fost vizibila la sfarsitul anului trecut, la inaugurarea noului sediu al Consulatului Romaniei la Chisinau. Autoritatile comuniste au refuzat atunci orice fel de contact cu ministrul roman de Externe, Adrian Cioroianu, lasat sa umble prin capitala Republicii Moldova fara protectia politiei, in ciuda notificarii autoritatilor moldovene.