La taifas cu aromânii
de Nicoleta Zaharia
Miercuri, 14 Mai 2008
 

Poţi să stai o zi întreagă să le asculţi poveştile (pirmithi, cum li se zice în aromână) şi nu te mai saturi. Acelaşi lucru pot să spun despre pitele cu spanac, ştevie, urzici sau despre tocăniţa cu ardei. Am avut parte de toate acestea, sâmbătă seara, la Muzeul Ţăranului Român, care găzduieşte seri culturale „La taifas", dedicate comunităţilor din România, parte a proiectului Puzzle în cadrul Festivalului Filmului European.

Bogaţi, zgârciţi, încăpăţânaţi, arţăgoşi, lăudăroşi, ambiţioşi, se căsătoresc doar în interiorul grupului (nunţile lor sunt spectaculoase), sunt uniţi şi se ajută între ei (uneori se vorbeşte şi de „mafia" aromână), mulţi dintre ei au fost legionari, au multe oi (animalul sacru) şi fac o brânză excelentă, „ocolesc" legile". Aşa îi văd cei din afara comunităţii lor. O spune Alexandru Gica, matematician.

Mândri şi cu personalitate

Dar cum sunt ei de fapt? „Capabili (nu există cerşetori în lumea noastră; e o vorbă care spune că nu ai să vezi aromâni la azilul de bătrâni), suntem mândri, avem personalitate. Nu pot sta mulţi aromâni la un loc din cauza competiţiei dintre ei (...)

În general, ne plângem că am făcut istorie pentru alţii şi nu pentru noi". Caracterizarea a fost făcută tot de Alexandru Gica, un aromân care spune despre poporul din care provine că este o „enigmă, un neam aparte. Suntem români, suntem greci, suntem slavi, suntem albanezi, suntem balcanici, suntem puţin din fiecare.

Suntem un neam în mişcare, întotdeauna pe drum". Irina Nicolau îi considera pe aromâni „cameleonii Balcanilor", iar Matilda Caragiu Marioţeanu a găsit următoarea definiţie: „Aromânii sunt dintotdeauna sud-dunăreni. Ei sunt continuatorii populaţiilor sud-est-europene romanizate (macedoneni/greci/traci/iliri) sau colonizate de romani..."

În familia tradiţională aromână, ţesutul la război era una dintre principalele activităţi ale femeii

Urme şi fragmente de viaţă armânească

Frânturi din istoria şi cultura armânească se găsesc în expoziţia „S-him tu numir – toari şi cumăts di bană armânească" (Aromânii. Urme şi fragmente de viaţă armânească)", deschisă până pe 22 mai, în sala Foaier a Muzeului Ţăranului Român.

„Atunci când ne-am gândit la „Urme...", am crezut că putem reface un traseu nomad, fără de sfârşit, pe care aromânii l-au traversat de-a lungul istoriei, un traseu care stă la intersecţia unei culturi simple, culturi primitive şi obiecte de foarte mare rafinament.

Încercarea mea a fost pe jumătate eşuată pentru că obiectele sunt mult mai puternice, am crezut că o să lucrez cu urme şi de fapt am lucrat cu prezenţe vii, copleşitoare şi foarte impregnate de trecut, de istorie", ne-a mărturisit Lila Pasima, cercetător şi şeful secţiei „Activităţi culturale" de la MŢR. Obiectele au fost adunate din colecţii particulare şi din colecţia „Furnica" a Muzeului Ţăranului Român.

„Când vorbeam de «urmă» mă gândeam şi la privirea noastră, a celor care sunt cumva înăuntru şi în afara atitudinii şi stării armâneşti. Eu trăiesc în România şi am întotdeauna această privire ambivalentă", a continuat Lila Pasima, aromâncă născută în România.

„Părinţii mei vin din Bulgaria şi Macedonia. Au adus aici un fond cultural puternic şi comunitar şi cred că această substanţă mi-a creat un scut de apărare", a completat ea. Fotografiile alb-negru, ţesăturile, perinile înflorate, bijuteriile din argint, paftalele, scoarţele spun aceeaşi poveste, a aromânilor, o comunitate cu o identitate „mozaicată" (afirmaţia îi aparţine lui George Vrana), care s-a integrat foarte bine în societatea românească.

Programul serilor culturale

Muzeul Ţăranului Român (La serile culturale intrarea este liberă, iar la film - 10 lei)

Astăzi - turcii

- ora 17. 00 – „Traversarea" (dramă, Grecia/Turcia, 2006)

- ora 18.30 - la taifas despre comunitatea turcă din Bucureşti cu Ali Mehmet, cercetător ştiinţific, despre istoria bucătăriei turceşti cu Nesrin Veli, despre obiceiuri şi datini ale etniei cu Abdula Kerim, muzică tradiţională cu Nigeari Caramanli şi Edvin Marzai;

- film documentar („Adakaleh", regizat de Ismet Arasan);

- expoziţie de obiecte tradiţionale;

- mâncăruri tradiţionale turceşti: imambaildi,baclavale, lahmacun, asure.

- ora 21.15 – „ Departe" (dramă, Turcia, 2003)

Joi - maghiarii

- ora 17.00 – „Călătoria Iskăi" (dramă, Ungaria, 2007)

- ora 18.30 - la taifas cu Budai Richard de la UDMR despre comunitatea maghiară;

- film documentar :Maghiari în Bucuresti (regia Beke Mihaly Andras);

- expoziţie de fotografii; dans şi muzică populară maghiară cu ansamblul Bercsenyi;

- degustare de mâncăruri tradiţionale maghiare: gulaş, clătite Gundel, kurtos kalacs, palinka...

- ora 21.15 – „Călătoria Iskăi" (în prezenţa regizorului şi scenaristului Csaba Bollok)

Vineri - italienii

- ora 17.00 – „şine distanţa!" (dramă, Italia, 2007)

- ora 18.30 - la taifas cu profesorul Nicolae Luca despre comunitatea italiană din Bucureşti;

- stand de carte; muzică de jazz alternativ cu grupul „Radicanto" din Italia şi o selecţie de cântece tradiţionale italiene cu Alex Tomaselli;

- expoziţie de fotografie: portrete de la începutul secolului XX;

- expoziţie de pictură cu lucrări ale unor importanţi artişti plastici ai comunităţii italiene: Angela Tomaselli, Mihaela Mateescu, Dante Grecchi;

- mâncăruri tradiţionale: brânzeturi, parmigiano Reggiano, prosciuto di Parma, o selecţie de vinuri din Toscana.

- ora 21.15 – „şine distanţa!" ( Italia, 2007).