CURSU DI SCRIARI ARMÃNEASCÃ

dupã Regulili Astãsiti la Simpozionlu di Standardizari a Scriariljei Armãneascã di Bituli, Avgustu, 1997
TIBERIUS CUNIA

LECTSIILI 4 shi 5 – SCRIAREA-A LITIRÃLJEI Ã

Litira ã poati s-aibã ma multi sonuri:

(i) poati s-aibã, ca vocalã, sh-dupã grailu-a omlui, doauã sonuri-timelj, î/â shi ã;

(ii) poati si s-avdã cu unã semivocalã u ãn fatsã (tsi nu si scrii), va dzãcã, un son tsi si scrii ã ma s-avdi ca diftongul ; shi

(iii) poati si s-avdã ca unã semivocalã icã s-nu s-avdã dip (dupã cum easti grailu a omlui), son cari nu lipseashti scriari.

Sonurli 1 shi 2 di Timelj: Sonurli Rumãneshti î/â shi ã.

Litira ã ari, ca vocalã, dauã sonuri-timelj:

(i) un son ma ncljis, ca sonlu rumãnescu, î/â, shi

(ii) un son ma dishcljis, ca sonlu rumãnescu, ã.

Regulã:

Dauãli sonuri, rumãnescul î/â (ãncljis) shi rumãnescul ã (dishcljis) lipsescu scriari cu idyea litirã ã. Pronuntsarea-a litirãljei ã, va si s-facã dupã cum easti grailu di-acasã a cititorlui.

Nu-ari vãrã regulã generalã cari s-n-aspunã cãndu ã-lu s-pronuntsã î/â sh-cãndu s-pronuntsã ã; sh-avem multi zboarã cari s-pronuntsã sh-cu î/â, sh-cu ã, dupã cum easti grailu-a omlui. Bunãoarã, fãrshirotslji au mash sonlu dishcljis ã, pindenjlji au dauãli sonuri î/â, shi ã. Zboarãli pãni shi cãntic suntu pronuntsati sh-cu sonlu dishcljis ã, di fãrshirots, ma suntu pronuntsati sh-cu sonlu ãncljis î/â, di-armãnjlji dit Pindu. Di itia cã:

(i) pronuntsarea-al ã s-fatsi cu dauãli sonuri-timelj shi

(ii) multi zboarã pot si sã ngrãpseascã sh-cu î/â sh-cu ã,

s-featsi regula di ma nsus ca

(i) dauãli sonuri î/â shi ã s-hibã scriati cu idyea litirã ã shi,

(ii) catiun s-lu pronuntsã zborlu ashi cum lj-easti grailu-a lui di-acasã.

Notã – Aflãm mash ãndauã zboarã iu, tu graiurli tsi au dauãli sonuri î/â shi ã, omlu poati s-nu shtibã ghini cari easti noima bunã a zborlui. Ashi aflãm, bunãoarã:

(i) Zborlu arãu, adgectivlu, tsi va dzãcã “slab, nibun”, s-avdi cu ã dishcljis, shi zborlu arâu, substantivlu, tsi va dzãcã “apã tsi curã tu-unã vali”, s-avdi cu ã ãncljis, î/â.

(ii) La ndauã verbi formili di tricut bitisescu cu sonlu, dishcljis shi actsintuat, ã, ca, bunãoarã, zborlu cântã (actsentul pri silaba dit soni, ), shi formili di prizentu bitisescu cu sonlu, ãncljis shi niactsintuat, î/â, ca, bunãoarã, zborlu cãntâ (actsentul pri prota silabã, cãn).

Vocala ã poati si s-aflã singurã (tu idyea silabã), dispãrtsãtã di alti vocali (dit alti silabi), ca tu zboarãli cãn-du, cã-ni, mã-rat, etc. Poati si s-aflã tu nchisita-a unui zbor, tu mesi i tu bitisita-a lui. Di multi ori poati s-hibã pronuntsat shi ncljis shi dishcljis, (î/â icã ã), ca vocalã, ca unã semivocalã, icã mut (s-nu hibã pronuntsat dip), dupã cum u va zburãtorlu. Ma, vocala ã poati si s-avdã deadun sh-cu alti vocali tu idyea silabã, ca un singur son, va dzãcã, si s-aflã ca unã parti dit un diftongu icã triftongu.

Cãndu s-pronuntsã mash ca unã vocalã, nu-avem vãrnã prublemã: ã-lu lipseashti totna scriari. Ma, cãndu tu idyiul zbor, sonlu ã poati s-hibã pronuntsat ca unã vocalã, semivocalã icã s-nu hibã pronuntsat dip (s-hibã mut), atumtsea ã-lu poati:

(i) si sã ngrãpseascã cu tuti cã nu s-pronuntsã, icã

(ii) s-nu sã ngrãpseascã, cã easti i cã nu easti ligat (cu unã cratimã), di zborlu di dinãinti i di-atsel di dinãpoi.

Tr-atsea avem adratã ndauã reguli, cati regulã faptã trã unã clasã (aradã) ahoryea di zboarã.

Clasa 1: cu zboarã cari nchisescu cu sonlu ã tsi poati s-hibã

vocalã, semivocalã, icã s-nu s-avdã dip.

Regulã:

(1) Zborlu monosilabic ãn/ãm lipseashti scriari

(i) ãntreg, ãn/ãm, cãndu vocala ã s-pronuntsã, shi

(ii) n/m, cãndu ã-lu nu s-avdi.

Cu tuti cã s-pronuntsã deadun cu zborlu di dininti i cu-atsel di dinãpoi, particula n/m nu lipseashti scriari -n/-m icã n-/m- sh-necã ligari di-aestu zbor.

(2) Zboarãli monosilabi ãnj, ãl, ãlj, ãsh, ãts

(i) lipsescu scriari ãntredz, ãnj, ãl, ãlj, ãsh, ãts, cãndu vocala ã s-pronuntsã, shi

(ii) cãndu ã-lu nu s-avdi, lipsescu scriari -nj/-nj-, -l/l-, -lj/lj-, -sh/sh-, shi -ts/ts- shi ligari di zborlu di dininti i di-atsel di dinãpoi.

(3) Zboarãli (fãrã monosilabili ãn/ãm, ãnj, ãl, ãlj, ãsh, ãts) tsi ahiursescu cu sonurli ãn/n shi ãm/m (cari pot si s-avdã sh-cu an/am tu ahiursitã, di multi ori), trã cari litira ã poati s-hibã pronuntsatã, ma poati shi s-nu hibã pronuntsatã, lipsescu scriari fãrã ã/a shi fãrã ca si s-leagã (cu unã cratimã icã apustrof) di zborlu di nãinti. Va dzãcã, eali nu lipsescu scriari cu -ãn/-n shi -ãm/-m, necã ligari di zborlu di nãinti. Singurli exceptsii suntu:

(i) cãndu zborlu s-aflã dupã unã consoanã icã tu nchisita di frazã; shi

(ii) cãndu autorlu va s-aspunã maxus cã ã-lu easti unã vocalã tsi lipseashti pronuntsari, ca bunãoarã tu unã puizii iu ritmul a versului u caftã.

Bunãoarã:

(1) Zborlu monosilabic ãm/ãn, lipseashti scriari ntreg, ca tu expresia: “s-dusi ãn pãzari sh-trapsi ndreptu ãn casã“, cãndu ã-lu easti unã vocalã shi, “s-dusi n pãzari sh-trapsi ndreptu n casã“ cãndu ã-lu easti semivocalã icã nu s-avdi.

Estã expresie nu lipseashti vãrãoarã scriari: “s-dusi-n pãzari sh-trapsi ndreptu-n casãnecã lipseashti vãrãoarã scriari: “s-dusi mpãzari sh-trapsi ndreptu ncasã“. Bãgats oarã cã noi scriem n pãzari, cu tuti cã multsã-l pronuntsã zborlu mpãzari.

Iarã zborlu monosilabic ãnj, lipseashti scriari ntreg, ca tu expresia: “ea ãnj adrã un lucru”, cãndu ã-lu s-avdi ca unã vocalã shi “ea-nj adrã un lucru” icã “ea nj-adrã un lucru”, cãndu ã-lu nu s-avdi.

(2) Zboarãli tsi ahiursescu cu sonurli ãn/n shi ãm/m (polisilabi, cãndu suntu pronuntsati shi scriati cu ã tu nchisitã), lipsescu scriari ca, bunãoarã, zboarãli: nchi-ses-cu, nghios, ngrãp-ses-cu, nsus, nvets, nvi-cljedz, nyi-li-ces-cu, nyi-sedz, etc.

Cu exceptsia-a atsilor tsi s-aflã dupã un zbor tsi bitiseashti cu unã consoanã icã s-aflã tu nchisita-a unei frazã, aesti zboarã:

(i) nu lipsescu scriari ca: ãn-chi-ses-cu, ãn-ghios, ãn-grãp-ses-cu, ãn-sus, ãn-vets, ãn-vi-cljedz, ãn-yi-li-ces-cu, ãn-yi-sedz, etc.

(ii) necã scriari ca: an-chi-ses-cu, an-ghios, an-grãp-ses-cu, an-sus, an-vets, an-vi-cljedz, an-yi-li-ces-cu, an-yi-sedz, etc. shi

(iii) necã scriari cu unã cratimã tra s-hibã ligati di zboarãli di dinintea-a lor, ca: -nchi-ses-cu, -nghios, -ngrãp-ses-cu, -nsus, -nvets, -nvi-cljedz, -nyi-li-ces-cu, -nyi-sedz, etc.

Nota 1 – Di tuti zboarãli tsi s-aflã tu dictsiunarlu al T. Papahagi shi nchisescu cu litira ã, mash patru, pronumili ãl, ãlj, ãsh, ãts, nu nchisescu cu litirli ãm shi ãn/ãnj. Sh-aproapea tuti aesti zboarã tsi nchisescu cu ãm shi ãn/ãnj, fãrã ã-lu ditu nchisitã, s-aflã sh-tu arada di zboarã (dit dictsiunar) tsi nchisescu cu m shi n. Mash cã, la litirli m shi n, avem ninga, multu di multu, sh-alti zboarã tsi lipsea bãgari (ma nu suntu bãgati) sh-tu-arada-a zboarãlor tsi nchisescu cu ã (icã a).

Nota 2 – Tu rivistili armãneshti di-aoa sh-vãrã sutã di anj, particulili semisilabi ca l, lj, sh, ts, nj (arupti dit zboarãli monosilabi ãl, ãlj, ãsh, ãts shi ãnj), s-ved, di multi ori, scriati fãrã cratimã sh-ahoryea di alti zboarã.

Nota 3 – Pronumili ãl, ãlj, ãsh, ãts shi ãnj au sh-unã a daua formã, lu, lji, shi, tsi/tsã, nji tsi fatsi ca prublema-a lor s-hibã ligatã sh-di prublema cama mari a altor zboarã monosilabi tsi pot si s-leagã, cu unã cratimã, di zborlu di dinãinti, ma pot si s-leagã sh-di zborlu di dinãpoi.

Nota 4 – Suntu armãnj cari pronuntsã shi scriu monosilaba ãs, tu loc di . Aestã variantã nu easti aprucheatã di noi.

Clasa 2: cu zboarãli iu vocala ã easti tu mesea di zboarã shi

poati si s-avdã sh-ca unã semivocalã icã s-nu s-avdã dip.

Suntu zboarã iu sonlu ã dit mesea-a unui zbor poati si s-avdã ca vocalã, icã semivocalã, icã poati s-nu s-avdã dip. Bunãoarã, zboarãli: a-dã-ram, al-tã-oa-rã, bu-nã-oa-rã, fã-tseam, hã-rã-sit, mã-ca-ri, pã-rea-sinj, pã-rã-mit, sã-lã-ghes-cu, u-nã-oa-rã, vãr-nã-oa-rã etc. pot si sh-lu chearã ã-lu tu zburãrea di-aradã, shi si s-avdã ca: a-dram, al-toa-rã, bu-noa-rã, ftseam, hãr-sit, mca-ri, prea-sinj, pãr-mit, sãl-ghes-cu, u-noa-rã, vãr-noa-rã etc.

Nu-ari vãrã regulã generalã cari s-n-aspunã cãndu si sã ngrãpseascã sh-cãndu s-nu si ngrãpseascã aestu ã. Scriarea-a catiunui zbor, cu vocalã icã semivocalã ã (tsi nu si scrii) va hibã aspusã tu un dictsiunar (nifaptu ninga). Mash ti vãrã dzatsi zboarã, atseali trã cari ã-lu s-aflã nãintea-a zborlui oarã, s-featsi regula ca ã-lu si sã scrii.

Regulã:

Sonlu ã dit zboarãli: u-nã-oa-rã/nã-oa-rã, al-tã-oa-rã, di-u-nã-oa-rã/di-nã-oa-rã, vãr-nã-oa-rã/vã-rã-oa-rã, cã-ti-vãr-nã-oa-rã/cã-ti-vã-rã-oa-rã, bu-nã-oa-rã, sh-alti ca eali, iu vocala icã semivocala ã s-aflã dinintea-a sufixului oarã, lipseashti scriari. Trã tuti alanti zboarã, iu ã-lu poati s-hibã vocalã i semivocalã, scriarea lipseashti si s-facã ashi cum va hibã aspusã tu un dictsiunar niscriat ninga.

Exceptsie cu scriarea (cãndu easti vocalã) icã niscriarea (cãndu easti semivocalã) a sonlui ã va si facã mash la puizii, cãndu ritmul a versului poati s-caftã unã silabã ma multu i ma putsãn.

Nota 1– Zboarã ca: unãoarã, nãoarã, bunãoarã, etc. suntu compusi, ma si scriu ca un singur zbor. Eali pot si sã scrii sh-ca dauã zboarã, unã oarã, nã oarã, bunã oarã, etc. cãndu zborlu oarã va s-dzãcã “unã oarã di chiro”, ca tu frazili: “dupã unã bunã oarã di chiro mi dush la el”, “va-lj lja vãrnã oarã di chiro ca si s-ducã pãnã la el”, etc.

Nota 2 – Aoa nu zburãm di zboarãli iu dauãli sonuri ã shi oa nu s-pronuntsã deadun, cã s-aflã tu dauã silabi ahoryea. Ashi avem, bunãoarã, zboarãli, sil-nã-oa-sã, nji-lã-oa-sã, gã-oaci, gã-oa-lji, nã-or, gã-rã-or, etc. iu ã-lu nu s-pronuntsã vãrnãoarã shcurtu.

Clasa 3: cu zboarã tsi bitisescu cu unã vocalã,

tsi poati s-hibã shi semivocalã icã s-nu s-avdã dip, shi

ari unã i ma multi consoani nãintea-a ljei.

Regulã:

(1) Vocala ã dit bitisita-a zboarãlor, lipseashti scriari totna,

(i) cãndu ã-lu yini dupã unã singurã consoanã shi ã-lu s-avdi ca unã vocalã, vãrãoarã ca unã semivocalã, shi

(ii) cãndu ã-lu yini dupã dauã i ma multi consoani, shi s-pronuntsã ca unã vocalã, ca unã semivocalã icã s-nu s-pronuntsã dip.

Adutsem aminti cã litirli compusi suntu lugursiti ca unã consoanã, iarã litira complexã x, ca dauã consoani.

(2) Zboarãli monosilabi (iu ã-lu easti vocalã): , , , , trã, tsã, shi ,

(i) lipsescu scriari ntredz, cãndu zboarãli s-avdu ahoryea di zboarãli tsi yin dupã eali, ma

(ii) lipsescu scriari c-, l-, n-, s-, tr-, ts-, shi v- (shi ligari cu unã cratimã di zborlu di dinãpoi), cãndu dauãli zboarã s-avdu deadun ca un singur zbor.

(3) Zboarãli tsi bitisescu cu vocala ã (alti dicãt monosilabili , , , , trã, tsã, shi ), cari au dupã eali un altu zbor tsi nchiseashti cu unã vocalã, lipsescu scriari ntredz:

(i) fãrã cratimã, cãndu ã-lu easti vocalã shi dauãli zboarã s-avdu ahoryea, ma

(ii) ligati cu unã cratimã, cãndu dauãli zboarã s-avdu deadun ca un singur zbor.

Dauãli vocali – ã-lu dit bitisita-a protlui zbor shi vocala dit ãnchisita-a andoilui zbor – armãn scriati.

Bunãoarã:

(1) Zboarãli tsi bitisescu cu vocala ã tsi yini dupã unã singurã consoanã (simplã i compusã, ma nu complexã) sh-iu ã-lu nu s-avdi vãrãoarã ca unã semivocalã, lipsescu scriari totna cu ã, ca tu zboarãli: bra-tsã, cã-ru-tsã, cã-tu-shã, dzea-nã, pea-nã, u-shã, etc. Aesti zboarã nu lipsescu scriari fãrã ã, ca: brats (plural), cã-ruts, cã-tush (singular fiminin), dzean, pean, ush (singular), etc.

Zboarãli tsi bitisescu cu sonlu ã tsi yini dupã dauã i ma multi consoani (simpli i compusi) icã unã consoanã complexã shi poati si s-pronuntsã ca unã vocalã, ca unã semivocalã icã s-nu s-pronuntsã dip, lipsescu scriari totna cu ã, ca tu zboarãli: av-dzã, mun-tsã, pã-rin-tsã, pun-tsã, etc. Aesti zboarã nu lipsescu scriari (cu tuti cã poati si s-pronuntsã) fãrã ã, ca: avdz, munts, pã-rints, punts, etc.

Exceptsie poati si s-facã la puizii cãndu ritmul a versului va s-u caftã.

(2) Monosilabili dit expresii ca: “ avea multsã”, “ ari datã sh-a lor paradz”, “ arcã tu-amari”, “trã atsea cã nu ti cunushtea”, “tsã avea dzãsã cã avea datã paradz”, lipsescu scriari ahoryea, cãndu nu s-avdu ligati di zboarãli tsi yin dupã eali.

Ma cãndu monosilabili s-avdu ligati di zboarãli tsi yin dupã eali, expresiili lipsescu scriari: “c-avea multsã”, “l-ari datã sh-a lor paradz”, “s-arcã tu-amari”, “tr-atsea cã nu ti cunushtea”, “ts-avea dzãsã cã v-avea datã paradz”.

Aesti expresii nu lipsescu vãrãoarã scriari: “-avea multsã”, “-ari datã sh-a lor paradz”, “-arcã tu-amari”, “trã-atsea cã nu ti cunushtea”, “tsã-avea dzãsã cã -avea datã paradz”.

(3) Dauã zboarã, protlu tsi bitiseashti cu ã shi andoilu tsi nchiseashti cu unã vocalã, lipsescu scriari ca tu expresiili:

(i) “putsãnã aveari”, “multã urãteatsã”, “pãnã earam”, etc. cãndu s-avdu ahoryea, ca dauã zboarã, ma

(ii) “putsãnã-aveari”, “multã-urãteatsã”, “pãnã-earam”, etc. cãndu s-avdu deadun, ca un singur zbor.

Idyili expresii nu lipsescu vãrnãoarã scriari ca: putsãn-aveari (putsãn aveari), mult-urãteatsã (mult urãteatsã), pãn-earam (pãn earam), etc.

Nota 1 – Aoa nu zburãm di zboarã iu

(i) sonlu ã easti unã semivocalã (tsi poati si s-avdã icã s-nu s-avdã dip) shi

(ii) ã-lu ari unã singurã consoanã (simplã i compusã) dinãintea-a lui.

Ahtãri suntu zboarãli cari si scriu fãrã sonlu ã ca: bradz, frats, ni-pots, pã-radz, etc. Di-aesti zboarã va zburãm ma nghios, cãndu va discutãm Sonlu 3.

Nota 2 – Multi di zboarãli tsi bitisescu cu ã la coadã, pot si s-avdã, dupã cum easti zborlu a omlui, sh-cu i. Bunãoarã, zboarã ca: bra-tsã, cã-tu-shã, mun-tsã, pã-rin-tsã, pun-tsã, , trã, u-shã, etc. pot si s-pronuntsã shi si sã scrii cu i, ca: bra-tsi, cã-tu-shi, mun-tsi, pã-rin-tsi, pun-tsi, si, tri, u-shi, etc.

Idyiul lucru lu-avem sh-cu zboarã tsi bitisescu cu semivocala ã (tsi nu si scrii) ca: bradz, frats, ni-pots, pã-radz, etc. cari pot s-hibã pronuntsati sh-cu unã semivocalã i tu coadã. Di-aestã prublemã va zburãm ma multu tu lectsia-a sonlui i.

Clasa 4: cu zboarã iu vocala ã fatsi parti dit diftondzãlj ãi shi ãu.

Diftondzãlj ãi shi ãu s-aflã tu zboarã ca: a-rãi, a-rãu, cãi-mac, cu-rãi, hãi-dip-ses-cu, gãi, gãi-tani, hãu, lãi, mãi, zbu-rãi, sh-multi alti tsi nu n-aduc vãrnã prublemã la scriari.

Singura prublemã easti cu shaptili zboarã tsi pot s-bitiseascã cu ã-actsintuat, sh-lipsescu scriari ca: a-mi-rã, bã-cã-lã, cã-trã-mã, Dum-ni-dzã, hãz-nã, tãm-bã-rã, tãr-hã-nã.

Aesti zboarã pot shi s-bitiseascã cu ãu, ma nu lipsescu scriari ca: a-mi-rãu, bã-cã-lãu, cã-trã-mãu, Dum-ni-dzãu, hãz-nãu, tãm-bã-rãu, tãr-hã-nãu.

Regulã:

Zboarãli masculini cari, la singular niarticulat, au dauã varianti:

(i) unã variantã tsi bitiseashti cu vocala ã actsintuatã, shi

(ii) unã altã variantã cari bitiseashti cu diftongul ãu actsintuat (vocalã ã, semivocalã u),

lipsescu scriari shi pronuntsari mash cu forma-a protãljei variantã.

Notã – Avem shi zboarã ca: a-rãu/rãu, fã-lã-cãu/ã-lãn-gãu, hãu, nãu/diz-nãu, tãr-dzãu, tãu, sh-poati sh-alti, cari nu au forma cu ã tu bitisitã. Aesti zboarã lipsescu scriari mash cu diftongul ãu tu soni.

Clasa 5: cu zboarã iu sonlu ã fatsi parti dit

diftongul uã (vocalã ã, semivocalã u)

Regulã:

Zboarãli cari bitisescu cu diftongul cari yini dupã unã vocalã altã dicãt u, (sh-cari pot si s-avdã sh-cu vocala u tu loc di diftongul ), lipsescu scriari cu ; nu lipsescu scriari cu u. Formili articulati di la genitiv shi dativ, sh-cãtivãrãoarã atseali di la pluralu articulat, lipsescu scriari sh-eali tut cu .

Exceptsie u fac mash shasili zboarã iu diftongul yini dupã vocala u, zboarã di cari va zburãm tu Sonlu 3, ma nghios.

Zboarãli fiminini tsi bitisescu cu diftongul (vocalã ã, semivocalã u), cari yini dupã unã vocalã altã dicãt u, lipsescu scriari ca zboarãli: a-ra-uã/a-roa-uã, cã-tsa-uã, cu-ra-uã, da-uã/doa-uã, du-nja-uã, fu-lja-uã, grea-uã, ha-ra-uã, ha-uã, mã-sea-uã, na-uã/noa-uã, nea-uã, oa-uã (pluralu di la ou), pã-tlja-uã, stea-uã, u-hea-uã, u-vrea-uã, etc.

Aesti zboarã nu lipsescu scriari ca: a-ra-u/a-roa-u, cã-tsa-u, cu-ra-u, da-u/doa-u, du-nja-u, fu-lja-u, grea-u, ha-ra-u, ha-u, mã-sea-u, na-u/noa-u, nea-u, oa-u (pluralu di la ou), pã-tlja-u, stea-u, u-hea-u, u-vrea-u, etc. cu tuti cã pot si s-avdã ashi tu ndauã grai armãneshti.

Diftongul armãni scriat sh-tu dicljinarea-a zboarãlor. Ashi:

(i) Genitivlu shi dativlu singular a zboarãlor di ma nsus, lipseashti scriari ca: a-ra-uã-ljei/a-roa-uã-ljei, cã-tsa-uã-ljei, cu-ra-uã-ljei, da-uã-ljei/doa-uã-ljei, du-nja-uã-ljei, fu-lja-uã-ljei, grea-uã-ljei, ha-ra-uã-ljei, ha-uã-ljei, mã-sea-uã-ljei, na-uã-ljei/noa-uã-ljei, nea-uã-ljei, pãt-lja-uã-ljei, stea-uã-ljei, u-hea-uã-ljei, u-vrea-uã-ljei, etc.

Genitivlu shi dativlu singular nu lipseashti scriari ca: a-rau-ljei/a-roau-ljei, cã-tsau-ljei, cu-rau-ljei, dau-ljei/doau-ljei, du-njau-ljei, fu-ljau-ljei, greau-ljei, ha-rau-ljei, hau-ljei, mã-seau-ljei, nau-ljei/noau-ljei, neau-ljei, pã-tljau-ljei, steau-ljei, u-heau-ljei, u-vreau-ljei, etc.

(ii) Formili di plural articulat, cãndu sufixul li icã sufixul lor s-adavgã (la atseali zboarã trã cari forma niarticulatã nu sh-lu cheari ã-lu), lipsescu scriari ca: a-ra-uã-li/a-roa-uã-li, da-uã-li/doa-uã-li, na-uã-li/noa-uã-li, oa-uã-li, etc. la numinativ shi acuzativ, icã a-ra-uã-lor/a-roa-uã-lor, da-uã-lor/ doa-uã-lor, na-uã-lor/noa-uã-lor, oa-uã-lor, etc. la genitiv shi dativ.

Aesti zboarã nu lipsescu scriari ca: a-rau-li/a-roau-li, dau-li/doau-li, nau-li/noau-li, oau-li, etc. la numinativ shi acuzativ, icã a-rau-lor/a-roau-lor, dau-lor/doau-lor, nau-lor/noau-lor, oau-lor, etc. la genitiv shi dativ.

Notã – Trã multi zboarã, pluralu sh-alãxeashti forma niarticulatã di la singular, shi ã-lu cheari la plural; ca bunãoarã, tu zboarãli articulati: cã-tsa-li-li/cã-tsa-li-lor, cu-rãi-li/cu-rãi-lor, du-njei-li/du-njei-lor, dzã-li-li/dzã-li-lor, fu-ljei-li/fu-ljei-lor, grea-li-li/grea-li-lor, ha-rãi-li/ha-rãi-lor, mã-sei-li/mã-sei-lor, na-li-li/na-li-lor, ne-ur-li/ne-ur-lor, pã-tljei-li/pã-tljei-lor, stea-li-li/stea-li-lor, u-hei-li/u-hei-lor, u-vrea-li-li/u-vrea-li-lor, etc. Alti zboarã, ca ha-uã, bunãoarã, nu-au plural.

Sonlu 3: Vocala ã tsi s-avdi ma nu si scrii ca

diftongul uã (vocalã ã, semivocalã u)

Regulã:

Diftongul (dit bitisita-a unui substantiv fiminin) cari yini dupã vocala u (tsi s-aflã tu silaba di nãinti), lipseashti scriari ã, nu (cu tuti cã s-avdi ).

Formili-a aishtor zboarã, cãndu suntu articulati, lipsescu scriari sh-eali mash cu ã (a), nu lipsescu scriari cu uã (ua).

Shasili zboarã trã cari easti adratã aestã regulã suntu, shi lipsescu scriari: a-u-ã, cu-ã, dzu-ã, mi-du-ã/mã-du-ã, mai-mu-ã shi ve-du-ã. Sonlu ã dit soni s-avdi ca diftongul (semivocalã u, vocalã ã).

Aesti zboarã nu lipsescu scriari: a-u-uã, cu-uã, dzu-uã, mi-du-uã/mã-du-uã, mai-mu-uã shi ve-du-uã.

Formili articulati a aishtor zboarã, cãndu nu sh-alãxescu arãdãtsina la plural (ca pluralili dzã-li, mã-dui, ve-du-i), lipsescu scriari ca: a-u-ã-ljei/a-u-ã-li/a-u-ãlor, cu-ã-ljei/cu-ã-li/cu-ã-lor, dzu-ã-ljei, mi-du-ã-ljei/mã-du-ã-ljei, mai-mu-ã-ljei/mai-mu-ã-li/mai-mu-ã-lor shi ve-du-ã-ljei.

Eali nu lipsescu scriari: a-u-uã-ljei/a-u-uã-li/a-u-uã-lor, cu-uã-ljei/cu-uã-li/cu-uã-lor, dzu-uã-ljei, mi-du-uã-ljei/mã-du-uã-ljei, mai-mu-uã-ljei/mai-mu-uã-li/mai-mu-uã-lor shi ve-du-uã-ljei.

Nota 1 – Avem aspusã nãinti, cãndu zburãm di scriarea-a vocalãljei a, cã forma articulatã, la singular, a aishtor zboarã va scriari cu a, nu cu ua, cu tuti cã s-pronuntsã cu ua, nu cu a, va dzãcã, zboarãli di ma nsus, articulati la nominativ shi acuzativ singular, lipsescu scriari: dzu-a, mi-du-a/mã-du-a, a-u-a, cu-a, ve-du-a shi mai-mu-a.

Nota 2 – Shasili zboarã di ma nsus suntu pronuntsati, tu ndauã graiuri, mash cu u, tu bitisitã, nu cu diftongul . Ma aesti zboarã nu lipsescu scriari: a-u-u, cu-u, dzu-u, mai-mu-u, mi-du-u/mã-du-u, shi ve-du-u.

Nota 3 – Tachi Papahagi, tu dictsiunarlu a lui, li ngrãpseashti aesti zboarã cu diftongul , nu cu ã, dupã cum u caftã regula di ma nsus, va dzãcã, li ngrãpseashti, ca tuti alanti zboarã tsi bitisescu cu diftongul : a-u-uã, cu-uã, dzu-uã, mai-mu-uã, mi-du-uã shi ve-du-uã.

Sonlu 4: Semivocala ã dit Bitisita di Zbor (tsi nu si scrii)

Regulã:

Semivocala ã dit bitisita-a zboarãlor, nu lipseashti scriari vãrnãoarã, cãndu yini dupã unã singurã consoanã (simplã i compusã, ma nu consoana complexã x).

Singura exceptsii va s-hibã mash atumtsea cãndu scriitorlu va maxus ca zborlu s-hibã pronuntsat cu vocala ã ca, bunãoarã, tu puiziili iu va u caftã ritmul a versului.

Zboarãli tsi bitisescu cu litirli compusi dz, sh, shi ts (tsi yin dupã unã vocalã), s-avdu di multi ori

(i) cu unã semivocalã ã,

(ii) cu unã semivocalã i, icã

(iii) cu unã semivocalã u tu coadã shi, cãtivãrãoarã,

(iv) cu unã semivocalã ã/i (va dzãcã, cãndu cu ã, sh-cãndu cu i, dupã cum easti grailu-a omlui).

Aesti semivocali, nu lipsescu scriari.

Bunãoarã, avem zboarãli tsi lipsescu scriari: (mini) a-cats, (tini) a-cats, a-rãdz (substantivlu), ãn-tredz, (mini) bash, (tini) bash, (mini) bã-nedz, (tini) bã-nedz, cã-dzush, (un) ci-resh, (doi) ci-resh, frats, fudz, (mini) lu-credz, (tini) lu-credz, mi-lets, muts, pã-radz, pu-tush, u-dadz, etc.

Aesti zboarã nu lipsescu scriari: (mini) a-catsu, (tini) a-catsã/a-catsi, a-rãdzã/a-rãdzi, ãn-tredzã/ãn-tredzi, (mini) bashu, (tini) bashi/bashã, (mini) bã-nedzu, (tini) bã-nedzã/bã-nedzi, cã-dzushi, (un) ci-reshu, (doi) ci-reshi, fratsã/fratsi, fudzã/fudzi, (mini) lu-credzu, (tini) lu-credzã/lu-credzi, mi-letsã/mi-letsi, mutsã/mutsi, pã-radzã/pã-radzi, pu-tushu, u-dadzã/u-dadzi, etc.

Nota 1 – Shi s-li scriem unã soe,

(i) prota persoanã a verbului s-avdi cu semivocala u la coadã: (mini) a-cats, (mini) bã-nedz, (mini) bash, (mini) lu-credz, ma a daua persoanã s-avdi cu semivocala ã/i: (tini) a-cats, (tini) bã-nedz, (tini) bash, (tini) lu-credz, shi

(ii) singularlu s-avdi cu semivocala u: (un) ci-resh, ma pluralu s-avdi cu semivocala ã/i: (doi) ci-resh.

Nota 2 – Bãgats oarã cã:

(i) ma sã si scrii cu semivocala ã, forma: (tini) a-catsã, va sã scrii unã soe cu forma (el) a-ca-tsã, iu ã-lu easti vocalã,

(ii) forma: (tini) bashã/bashi, iu ã/i-lu easti semivocalã, easti unã soe scriat cu forma: (el) ba-shã/ba-shi, iu ã/i-lu easti vocalã, etc.

PRUBLEMÃ

Tu-aestã prublemã va dãm un textu tu cari va si s-aflã ndauã zboarã scriati cu alathus. Lucrul a cititorlui va s-hibã ca s-li aflã aesti zboarã, s-li ngrãpseascã cum lipseashti shi s-aflã tsi regulã dit lectsii avem cãlcatã tu scriari. Bãgats oarã cã regulili di scriari tsi va cãlcãm, suntu mash atseali dit aestã lectsii. Alantu textu easti scriat cum lipseashti, dupã regulili a noastri.

Prublemã – Tu muntsã bãna unoarã un picurar. S-acljima Doni. Avea vãrã sutã di oi cu cari-sh tsãnea dzãlili. Eara-nsurat shi lãna di la oi u lucra acasã-nveasta-a lui. Unã dzuuã di vearã, la stanea-a lui s-avea apãnghisitã unã taifã di furi. Eara vãrã dzatsi inshi, fuvirosh, cu bãrghi lãi i arusi. Trã-atsea, Doni avea-ngljitsatã cãndu-lj vidzu cã cãdzurã pristi el. Unã cãtsau-nchisi sã-alatrã.

A furlor lã eara foami sh-vrea s-mãcã tsiva. Doni lã-avea datã prota niheamã pãni cu cash, ma elj vrea sh-pitã. Ãl pitricurã Doni acasã, deadun cu doi furi, tra sã-aducã pitã. Intrarã-n casã. Nveasta-al Doni lã-avea dzãsã cã, tra sã-adarã pitã, va-lj lja unãoarã di chiro ca s-u facã, deapoea s-u bagã-n cireap shi sã-u coacã. Nu fatsi tsiva, lj-dzãsirã furlji, va sã-ashtiptãm. Va tsã-alãsãm shi ndoi pãradzã. Omlu cãndu tsã-adarã bun, nu lipseashti vãrnã oarã s-lu-agunjiseshti.

DIZLIGAREA-A PRUBLEMÃLJEI

Zboarãli tsi nu suntu scriati dupã regulili-a noastri va s-hibã sumliniati. Deapoea, trã cati zbor, va s-aspunem regulili tsi furã cãlcati.

Tu muntsã bãna unãoarã un picurar. S-acljima Doni. Avea vãrã sutã di oi cu cari-sh tsãnea dzãlili. Eara nsurat shi lãna di la oi u lucra acasã nveasta-a lui. Unã dzuã di vearã, la stanea-a lui s-avea apãnghisitã unã taifã di furi. Eara vãrã dzatsi inshi, fuvirosh, cu bãrghi lãi i arusi. Tr-atsea, Doni avea ngljitsatã cãndu-lj vidzu cã cãdzurã pristi el. Unã cãtsauã nchisi s-alatrã.

A furlor lã eara foami sh-vrea s-mãcã tsiva. Doni l-avea datã prota niheamã pãni cu cash, ma elj vrea sh-pitã. Ãl pitricurã Doni acasã, deadun cu doi furi, tra s-aducã pitã. Intrarã n casã. Nveasta-al Doni l-avea dzãsã cã, tra s-adarã pitã, va-lj lja unã oarã di chiro ca s-u facã, deapoea s-u bagã n cireap shi s-u coacã. Nu fatsi tsiva, lj-dzãsirã furlji, va s-ashtiptãm. Va ts-alãsãm shi ndoi pãradz. Omlu cãndu ts-adarã bun, nu lipseashti vãrnãoarã s-lu-agunjiseshti.

(1) Regula dzãtsi cã zborlu “dzuuã” lipseashti scriari “dzuã”.

(2) Regula dzãtsi ca adverbili “unoarã, vãrnã oarã” lipsescu scriari “unãoarã, vãrnãoarã”. Ma zborlu “unãoarã (di chiro)” easti faptu di dauã zboarã: un numiral, “unã” shi di un substantiv, “oarã” sh-eali lipsescu scriari ahoryea ca “unã oarã” di chiro.

(3) Regula dzãtsi cã zborlu “cãtsau” lipseashti scriari “cãtsauã”.

(4) Regula dzãtsi cã zboarãli polisilabi tsi nchisescu cu ãm/ãm icã am/an si scriu (cãndu nu avem exceptsii) mash cu m/n nu cu –m/-n. Idyiul lucru trã monosilaba ãm/ãn tsi s-fatsi m/n. Tr-atsea zboarãli: “eara-nsurat, acasã-nveasta, avea-ngljitsatã, cãtsau-nchisi, intrarã-n, bagã-n” lipsescu scriari: “eara nsurat, acasã nveasta, avea ngljitsatã, cãtsauã nchisi, intrarã n, bagã n”.

(5) Regula dzãtsi cã monosilabili “trã, tsã, , , etc.” shi-l cher sonlu ã, cãndu suntu ligati di un zbor tsi yini dupã eali tsi nchiseashti cu a. Tr-atsea zboarãli: “trã-atsea, sã-alatrã, lã-avea, sã-aducã, sã-adarã, sã-u, sã-ashtiptãm, tsã-alãsãm, tsã-adarã” lipsescu scriari: “tr-atsea, s-alatrã, l-avea, s-aducã, s-adarã, s-u, sã-ashtiptãm, tsã-alãsãm, tsã-adarã”.

(6) Regula dzãtsi cã semivocala ã dit bitisita-a zborlui nu si ngrãpseashti cãndu yini dupã unã singurã consoanã. Tr-atsea zborlu “pãradzã” lipseashti scriari “pãradz”.