PROVERBI ARMÃNESHTI


Di cãndu-s cãnoscu, armãnjii adrarã fãrã bitiseari folcloru, cãntitsii, puizii sh-fabuli, tsi n-adarã s-him hãrsits. Sh-nu mash cã shtiurã s-adarã, ma avurã sh-marea doarã tã-s tsãnã cu tinjii folclorlu tsi ii mutã multu ghini. Tu puizii ei sh-aspusiri nai ma ghini problemili sociali, I ca pi di altã parti au cãntatã vrearea, dorlu sh-dipãrtarea.

De cand se stiu, aromanii au creat fara incetare folclor: cantece, poezii, fabule si proverbe ceea ce ne face sa fim mandri. Si nu numai ca au stiut sa creeze dar au si avut marele merit de a pastra cu sfintenie folclorul care ii reprezinta atat de bine. In poezii ei si-au exprimat cel mai bine problemele sociale, sau pe de alta parte au abordat tema dragostei in care descriu minunat sentimentul iubirii, al dorului si al instrainarii.

Ma angrãpsira ti noi, strinipotsii a lor, piesi di teatru shi shcurti legendi sh-pirmithi cu hazi, ligati di atsel lucru di cari s-azbura, cãt s-andreaptã pit morala lor tabaietili chirolului tu sutsatili iu bãnau.

Dar au scris pentru noi, urmasii lor, piese de teatru si scurte legende si povestioare cu umor, unde au presarat si putina ironie, cu referire la subiectul abordat, tocmai cu rolul de a indrepta prin morala lor moravurile vremii si societatii in care traiau.

Desi armanjii lu shtiu ca neologismu, PROVERBULU iasi un zboru internatsionalu cari s-afla tu ma multi limbi sh-catse s-nu s-afla sh-la armanji? Proverbulu fu adratu sh-di armãnami, ma niscãnti furã alãxiti dit romãnã tu armãneashti.

Desi aromanii il considera un neologism, PROVERBUL este un cuvant international care se regaseste in multe limbi si de ce sa nu aiba loc si in aromana? Proverbul a fost creat si de aromani, sau cateva deja existente in limba romana au fost traduse in aromana.

Tu ma vecliul chiro furã scriitori armãnji tsi adunarã sh-bãgarã tu ma multi cãrtsã di literatura popularã aesti proverbi. Unlu di-aeshtsa scriitori iasti Pericle Papahagi.

De-a lungul timpului au existat scriitori aromani care au cules si au transpus in diferite carti de literature populara, aceste proverbe. Unul din acesti scriitori este Pericle Papahagi.

Oara la cari mi acãtsai s-angrãpsescu aestu articol fu unã minutã tu cari s-uidisea un proverbu armãn, desi ded su-l traduc, nu putui, ma tu zboara romãneshtsa nu sh-afla uidisearea.

Momentul in care m-am hotarat sa scriu acest articol, a fost clipa in care, intr-o anumita situatie, se potrivea de minune un proverb aroman, desi am incercat sa il traduc, nu am reusit, iar in cuvinte romanesti si-a schimbat total sensul.

Atumtsea bãgai oara ca tut tsi iasti adrat di armãnji iasti inconfundabil sh-mash a lor.

Atunci am realizat ca tot ce este creat de aromani este inconfundabil si numai a lor.

Pi armãneashti, proverbul poati s-hibã tradus ca “zbor”, “cuvedã”, “grai”, “pãrmith”. Cãndu aspunu proverbi, armãnjii dzacu: ”ca zborlu tsi dzãsi…..”, “cum yiňi zborlu….”, “ca zborlu atsel….”.

In aromana proverbul poate fi tradus ca : “zbor”, “cuvedã”, “grai”, “pãrmith”. Cand folosesc provebe aromanii spun: ”ca zborlu tsi dzãsi…..”, “cum yiňi zborlu….”, “ca zborlu atsel….”.

Proverbulu di cari tuts armãnjii s-harsescu iasti: “Armãnlu nu cheari”.

Proverbul de care toti aromanii sunt mandri este si care ii reprezinta este: ”Armanlu nu cheari”.

Daima aesti proverbi li avdzam di la atsei tricuts, di la cari apruchem sh-expresii cu rol di giuiapi:

De obicei aceste proverbe le auzim de la cei mai in varsta de la care acceptam si expresii cu rol de sfat:

“ Caplu fatsi, caplu tradzi ”

“ Gura-ndreadzi, gura aspardzi ”

“ Sãndzali apa nu-s fatsi ”

“ Lucru xen nu tsãni cãldura ”

“ Arãdearea-I vitsina cu plandzearea ”

“ Tsi-adutsi oara, nu-adutsi anlu ”

“ Iu nu-I cap, cavai di cicioari ”

“ Cãtusha, ma nu-agiundzi pescul, dzãtsi ca-I amputsãt ”

“ Cu-un cicior tu groapã sh-cu-alantu nafoarã ”

“ Di cinusha alba nu s-fatsi turtã ”

“ Fã-ti sots cu draclu, pãnã s-trets puntea ”

“ Draclu puntsã nu fatsi, ma cheadits bagã ”

“ Dzua-atsea buna s-veadi di tahina ”

“ Cari furã, shtii s-ascunda ”

“ Gura lilici shi inima cirnici ”

“ Veara nu s-adutsi mash cu-unã lilici ”

“ Mintea nu shadi tu mushuteatsã ”

Sursa: Nicoleta Rafticu - Revista Daima