ISTURIA ARMÃNEASCÃ







 Anlu / AnulEvenimentlu / Evenimentul
356 di Alunar 20 î.Hr
356, Iulie 20 î.Hr
Amintarea al Alexandros III Philippou Makedonon
(Alexandru cel Mare ica Alexandru al III-lea al Macedoniei (în greacă Μέγας Αλέξανδρος))
(fensu: Filip al II-lea al Macedoniei; mama: Olympia, hiisa regelui Epirului, Neoptolemos)
Năşterea lui Alexandros III Philippou Makedonon
(Alexandru cel Mare sau Alexandru al III-lea al Macedoniei (în greacă Μέγας Αλέξανδρος))
(tata: Filip al II-lea al Macedoniei; mama: Olympia, fiica regelui Epirului, Neoptolemos)


976 Prota atestari documentra a Armanjilo tu Makidonii
(fu adratã di cronicarlu bizantin Kedrenos)
Prima atestare documentară a aromânilor în Macedonia
(îi aparţine cronicarului bizantin Kedrenos)


1156 Prota atsetari documentarã a limbãiei armaneshtã.
(Avea numa Tsintsilukis, numã tsi inea di la tsintsi luchi (cinci lupi)
Prima atestare documentară a limbii aromâne
(numele propriu Tsintsilukis, interpretat ca provenind de la tsintsi luchi (cinci lupi))


1731 Sa aflã una anyrãpseari pi unã icoanã, cu txtul armãnescu tradus tu neogreacã, albanedza sh latinã (dit secolu al XVIII-lea suntu protili texti, cu alfabetlu gratsescu)
Se gaseste o inscripţie pe o icoană, cu textul aromânesc tradus în neogreacă, albaneză şi latină.
(din secolul al XVIII-lea se păstrează primele texte, cu alfabetul grecesc)


1864 Apar lucruri di literaturã culta (didactica, artisticã, publicisticã) oridzinalã sh tradusã
(autorii n-ai ma importantsã suntu Mihail nicolescu, Tashcu Iliescu, Caonstantin Belimace, Nushi Tuliu, Zicu A. Nicolae, George Marnu)
Apar lucrări de literatură cultă (didactică, artistică, publicistică), originală şi tradusă.
(autorii mai importanţi sunt Mihail Nicolescu, Tashcu Iliescu, Constantin Belimace, Nushi Tulliu, Zicu A. Araia, Nicolae Batzaria, George Murnu)


1864-1945 Furã adrati formi di invãtsãmãntu ti Armanji, n'ai ma multi furã adrati tu alfabetlu romanescu, in special tu Gratsii.
Au existat forme de învăţământ pentru aromâni, dar mai ales în română, în special în Grecia.

1905, Maiu 23
1905, Mai 23
Armanjii furã pricunuscuts tu balcani ca mileta aziorhia.
Recunoaşterea Armãnilor ca etnie distinctă în Balcani.

1925 În 1925, 47 de ani de la încorporarea Dobrogei în România, Regele Carol II al României a dat Aromânilor pamânt de stabilire în această regiune. Acest act a dus la o imigrare significanta de Aromâni în România.

1997, Cirishar 24
1997, Iunie 24
Ricomandari adoptatã di adunarea parlamentarã a consiliului europei, ti tuti ghivernisli iu baneadza Armanji, fatsi referirii la azburarea a libaiei armaneshtsa, tu invatamant, bisearits sh media.
(ama aesta recomandari nu easti alacsita di tuti ghivernisli, limba armaneasca s-anveatsa tu shcoli, una tu Albania, cama multi tu makidonii, daua shcoli tu Romania: Cunstantsa sh Kogalniceanu)
Recomandare adoptată de Adunarea parlamentară a Consiliului Europei, adresată guvernelor din ţările unde locuiesc aromâni, referitoare la facilitarea folosirii limbii aromâne în învăţământ, biserică şi media.
(deşi această recomandare nu este urmată întru totul, totuşi aromâna se predă în unele şcoli: o şcoală în Albania, mai multe şcoli în Republica Macedonia, două şcoli în România: la Constanţa şi la Mihail Kogălniceanu)