 | Şedinţa Camerei Deputaţilor din 16 octombrie 2007 |
Stenograma 7. Reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni. consultă fişa PL nr. 921/2006 ................................................ Pct.6 - Reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni. Şi aici suntem într-o procedură de reexaminare. Trebuie să dau cuvântul comisiei; este ultimul proiect, pe urmă vom trece la vot final. Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale. Domnul vicepreşedinte Sasu. V-aş ruga să prezentaţi succint raportul dumneavoastră. Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Plenul Camerei, în şedinţa din 8 octombrie, a stabilit să se reia discuţiile în cadrul comisiei de fond, în vederea unei noi examinări şi depunerii unui nou raport. Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a reluat examinarea cererii de reexaminare, în şedinţa din 10 octombrie. În timpul dezbaterii s-au formulat opinii în sensul celor solicitate în şedinţa de plen a Camerei Deputaţilor. La lucrări au participat: domnul deputat Titus Corlăţean - iniţiatorul legii, domnul Emil Popescu - preşedintele Fundaţiei Românilor de Pretutindeni, şi, deşi invitat la dezbateri, domnul Adrian Cioroianu, ministrul afacerilor externe, nu a participat la şedinţă, delegându-l pe domnul Mihai Gheorghiu, secretar de stat la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni. În urma dezbaterilor şi a punctelor de vedere exprimate de către membrii comisiei, s-a ajuns la concluzia că varianta iniţială de subordonare a Departamentului pentru Românii de Pretutindeni la Guvern, aşa cum au fost majoritatea intervenţiilor în plen, în 8 octombrie, este optimă şi că este necesară specificarea în lege, totodată, pentru o interpretare mai exactă a sintagmei "români de pretutindeni", a denumirilor sub care sunt cunoscuţi în ţările din afara graniţelor conaţionalii români: rumâni, vlahi, valahi, aromâni, macedo-români, megleno-români, istro-români, moldoveni etc. Faţă de cele mai sus exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi - 7 voturi pentru şi 2 abţineri -, să propună Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, cu un amendament admis, redat în anexa la prezentul raport de înlocuire. Din numărul total de 16 membri ai comisiei, au fost prezenţi la dezbateri 10 deputaţi. În raport de obiectul şi conţinutul său, legea face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulţumesc. Vă mulţumesc. Înainte de a trece la dezbateri generale, vă invit în acest sens să reflectaţi, aş ruga şefii grupurilor parlamentare să-şi invite colegii în sală, pentru că, după acest proiect, vom proceda la votul final asupra proiectelor dezbătute astăzi. La dezbateri generale, domnul Titus Corlăţean, din partea Partidului Social Democrat, şi să înţeleg şi domnul Cristian Rădulescu, din partea Grupului parlamentar al P.D. Aveţi cuvântul, domnule deputat. Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Stimate colege, Stimaţi colegi, Vă aduceţi aminte că săptămâna trecută, la dezbaterile în plenul Camerei, practic, plenul a fost de acord cu respingerea cererii de reexaminare venită de la Preşedinţie, rămânând în suspensie punctul legat de subordonarea din punct de vedere funcţional-administrativ a Departamentului pentru Românii de Pretutindeni şi o chestiune care era prevăzută în cererea de reexaminare trimisă de şeful statului, acest punct fiind sprijinit de o serie de grupuri parlamentare în plen, nu cel al P.S.D.-ului, dar alte grupuri, legat de eventuala enumerare a denumirilor sub care sunt cunoscuţi românii în ţările unde trăiesc, în afara frontierelor României. Comisia, la şedinţa căreia eu am asistat, - bineînţeles, fără drept de vot -, a decis, cu largă majoritate, păstrarea formulei votate de plenul Parlamentului României în urmă cu câteva luni, respectiv subordonarea Departamentului pentru Românii de Pretutindeni la Guvern, la primul-ministru şi funcţionarea în cadrul Cancelariei - şi este formula care, funcţional, vă spun cinstit, am şi explicat-o, are cele mai multe raţiuni. Pe de altă parte, comisia a aprobat, printr-o largă majoritate, enumerarea denumirilor la care făceam referire. Aici n-am exprimat eu personal, ca iniţiator, un punct de vedere foarte clar. Nu resping această posibilitate, există şi avantaje, însă trebuie să stabilim un lucru foarte clar - prevalează principiul asumării la nivel individual a unei anumite identităţi. Acesta este principiul european acceptat. Va funcţiona şi aici. Spun asta, pentru că nu trebuie să neglijăm - am spus-o şi membrilor comisiei - o eventuală reacţie pe canale diplomatice, din partea anumitor guverne, după adoptarea legii în această formulă. Dar, până la urmă, este dreptul Legislativului român şi parlamentarilor să se pronunţe asupra acestei chestiuni. (La sedinta din data de 22, asa cum veti vedea Dl. Corlatean a uitat de acest lucru si practic a impus deputatilor PSD sa respinga amendamentul n.redactiei) Personal, putem merge şi voi solicita, domnule preşedinte, chiar să trecem la vot astăzi şi să încheiem această odisee interminabilă. Românii de pretutindeni, indiferent cum se numesc ei - cei care trăiesc în afara graniţelor României -, au nevoie de această lege, lege care ar fi trebuit adoptată prima oară acum 7 ani. Au trecut 7 ani şi, iată, încă suntem la faza de dezbateri. Vă mulţumesc. Vă mulţumesc. Domnul deputat Cristian Rădulescu. Se pregăteşte domnul deputat Calimente, din partea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal. Fără a vă restrânge dreptul la opinie, v-aş ruga să fiţi, totuşi, concis, ca să putem vota acest proiect, ca şi Proiectul de buget al Camerei. Voi încerca, domnule preşedinte, deşi situaţia în care suntem acum este destul de delicată. Este clar că primordial este faptul că această lege trebuie să existe. Este amânată de prea mult timp. Am discutat şi cu reprezentanţii Ministerului de Externe. Poate este mai bine ca să existe o lege slabă, decât să nu existe deloc şi, după aceea, prin consensul grupurilor parlamentare, să-i aducem unele amendamente vitaminizante, ca să spun aşa. În momentul de faţă, însă, cel puţin noi, Grupul parlamentar al P.D., suntem în dilema dintre a vota pentru sau contra, datorită faptului că sunt multe chestiuni în această lege care nu sunt tocmai constituţionale. Cred că ceea ce a vrut să transmită Preşedintele Băsescu în mesajul lui n-a fost chiar bine înţeles. Cred că această definire a numelor sub care ar fi cunoscute unele comunităţi româneşti din afara graniţelor nu este chiar cel mai binevenit lucru. Definirea unor minorităţi se face conform convenţiei-cadru şi Constituţiei României, prin cele patru elemente - de tradiţie, de limbă, de religie, de cultură -, iar introducerea unui alt element, al cincilea, şi anume, denumirea, nu este un lucru potrivit şi mai degrabă este limitativ. N-am fi de acord cu acest amendament şi, când ajungem la dezbaterea respectivă, o să milităm ca să-l scoatem. Dacă el va fi scos, atunci am putea vota legea aşa cum rămâne în formula ei, urmând ca, după aceea, s-o mai vitaminizăm. După aceea, nu suntem de acord cu instituţia sub care a fost pus Congresul românilor de pretutindeni. Credem că, aşa cum în Constituţie scrie că Preşedintele României este acela care reprezintă statul în ceea ce priveşte chestiunile constituţionale, nu comerciale sau altele, şi aici - când este vorba de românii de pretutindeni -, trebuie ca acest congres să fie sub egida Preşedinţiei României - şi la această chestiune chiar ţinem. După aceea, credem că sunt excesive prevederile proiectului referitoare la acele adeverinţe, să le zicem, la patalamaua care trebuie dată românilor de pretutindeni, pentru a putea beneficia de drepturile date de această lege, şi aşa puţine. Vă atrag atenţia că există prevederi în Convenţia-cadru referitoare la minorităţile naţionale încheiată la Strasbourg, în 1995, prin care se recomandă să nu se facă astfel de evidenţe referitoare la apartenenţa la o anumită minoritate, tocmai pentru faptul că istoria, chiar cea mai veche, a arătat cum pot fi folosite nociv astfel de evidenţe. Deci, nu suntem de acord nici cu această chestiune, a eliberării unor adeverinţe referitoare la apartenenţa la o anumită minoritate. Una peste alta, sigur că acestea sunt chestiuni care pot fi corectate. Noi am vrea, totuşi, ca acea enumerare care n-a fost bine înţeleasă să fie scoasă din lege (Radulescu se pronunta in clar impotriva amendamentului introdus de Basescu. n.redactiei). Este un amendament introdus de comisie, deci ne putem referi la el, procedural. Cealaltă chestiune, la care ţinem mult, ca acel Congres al românilor de pretutindeni să fie sub egida Preşedinţiei, a fost deja tranşată de comisie şi, procedural, nu prea mai avem ce face. Deci, văzând şi făcând, în funcţie de aceasta, vedem dacă votăm această lege. Domnul deputat Calimente, din partea Grupului parlamentar al P.N.L. Vă rog să luaţi cuvântul, cum v-aţi exprimat voinţa. Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Eu am o propunere care probabil va stârni o anumită nedumerire, pentru că eu consider că Biroul permanent a făcut din start o greşeală, trimiţând această lege la o comisie unde nu trebuie să o trimită - la Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, care nu ştiu ce atribuţii are în legătură cu situaţia românilor din afara graniţelor ţării. Şi cred că această lege ar fi trebuit trimisă la Comisia pentru politică externă, mai ales că Departamentul pentru Relaţiile cu Românii de Pretutindeni este în subordinea Ministerului Afacerilor Externe. Este adevărat că domnul ministru a fost invitat la comisie. Domnia sa a comunicat că nu poate participa, pentru că era prins cu altă activitate şi, sigur, a venit exact preşedintele Departamentului pentru Relaţiile cu Românii de Pretutindeni. Din păcate, la comisie, argumentele tehnice ale domniei sale nu au fost luate în considerare. S-a acţionat mai mult emoţional şi, din punct de vedere politic, raţionamentele care au fost exprimate acolo au fost exprimate sub acest impuls. De asemenea, amendamentele Grupului parlamentar al P.N.L. au fost respinse în bloc, fără să fie discutate, şi nici argumentele tehnice nu au fost acceptate. Din acest motiv, eu cred că acest raport ar trebui trimis din nou la Comisia pentru politică externă, pentru că noi considerăm că Ministerul Afacerilor Externe trebuie să se ocupe în continuare de această problemă. Aţi văzut şi incidentele care s-au produs la graniţa cu Republica Moldova. Aceleaşi incidente s-au întâmplat şi în alte părţi. După părerea mea, reprezentanţii României care se duc acolo trebuie să aibă imunitate diplomatică, pentru că, altfel, pot să întâmpine diferite greutăţi. Cât despre propunerea care a fost făcută mai înainte, ca acest congres, în ceea ce priveşte situaţia românilor de pretutindeni şi mai ales cei din afara ţării, să fie sub egida Preşedintelui României, eu am mari îndoieli, pentru că Preşedintele României ne creează nouă probleme, celor care suntem aici. Măcar cei care sunt în afara ţării să nu aibă problemele pe care le avem noi în ţară şi să nu avem scandalurile şi în afara ţării, pe care le avem în ţară, provocate de Preşedintele României. Vă mulţumesc. Domnul deputat Titus Corlăţean a cerut cuvântul. Stimate colege, Stimaţi colegi, Am câteva precizări punctuale de făcut, ca reacţie la intervenţiile Grupurilor parlamentare P.D. şi P.N.L. Aş începe cu ultima chestiune, legată de Ministerul Afacerilor Externe. La modul în care Ministerul Afacerilor Externe a gestionat, din păcate, dezastruos, problematica românilor din afară, inclusiv ultima gafă, de proporţii, şi aş caracteriza-o ca un act de iresponsabilitate şi incompetenţă, apropo de limba moldovenească, nu aş aduce în discuţie un astfel de argument. Acesta este primul comentariu. Cel de al doilea, legat de congresul românilor la Preşedinţie, legat de procedurile de adeverinţă, haideţi să vedem în ce fază procedurală suntem în clipa de faţă. Dezbaterile de săptămâna trecută au confirmat respingerea cererii de reexaminare, singurele două puncte rămase în suspensie asupra cărora trebuie să tranşăm astăzi fiind subordonarea departamentului, respectiv acea enumerare. În ce priveşte procedura adeverinţelor, vreau să fac următoarea precizare: ea este preluată în textul legii, cuvânt cu cuvânt, din acele guide lines, linii directoare, pe care Comisia de la Veneţia l-a elaborat, cu putere obligatorie, pentru toate statele europene, în marja raportului privind legea adoptată de Parlamentul de la Budapesta privind maghiarii din vecinătate. Este o procedură obligatorie pentru toate statele care adoptă acest tip de lege. Şi ea a fost preluată cuvânt cu cuvânt, inclusiv chestiunea cu adeverinţele, evitând acele chestiuni legate de încălcarea suveranităţii altor state, precum eliberarea unor documente de identitate care au generat confuzii şi încălcări ale suveranităţii altui stat. Deci, procedura est-europeană este standard, este prevăzută în textul legii. Cu privire la alte aspecte, aici va trebui să decideţi: dacă departamentul rămâne subordonat Guvernului, sau dacă doriţi să-l transferaţi la Ministerul de Externe, noi susţinem această formulă - funcţionarea subordonării la Guvern. Şi am văzut, apropo de Ministerul de Externe, nici nu vreau să mai repet ceea ce s-a întâmplat în ultimele zile. Iar, în ceea ce priveşte enumerarea denumirilor respective, a fost o hotărâre a comisiei. Apropo: comisia este aceeaşi comisie care a fost sesizată în fond şi în procedura anterioară, atunci când dumneavoastră, toţi, aţi votat acest proiect de lege în această formă. Acum inventăm tot felul de motive, pentru a amâna sau a împinge la nesfârşit adoptarea acestei legi. Eu vreau să vă spun că sunteţi responsabili faţă de comunităţile româneşti pentru această întârziere - 7 ani de zile pe marginea acestei legi. Este o chestiune inacceptabilă. Şi eu invit, cel puţin Grupul parlamentar al P.S.D. şi pe ceilalţi parlamentari care se gândesc serios şi nu politizează acest subiect, să voteze acest raport astăzi. (pe 22 a uitat ca a spus ca va vota raportul comisiei.. n.r.) Vă mulţumesc. Pentru cine cereţi dumneavoastră cuvântul? Domnul Marcu Tudor (din sală): Procedură! Domnul Tudor are o procedură; domnul deputat Tudor, de la P.R.M. Vă rog. Aţi văzut, domnule Calimente, s-a cerut o problemă de procedură. Da, nu iau cuvântul în locul nimănui. Procedura este o rugăminte pe care v-o adresez, domnule preşedinte, ca să puneţi clar titlul la vot, pentru că sunt vreo patru variante. Dacă votez "da", ce înseamnă varianta aia, în concepţia unora, ce înseamnă în concepţia altora. Dacă votez "nu", asemenea variante sunt inverse. De aceea, rugămintea mea, domnule preşedinte, este ca, atunci când puneţi la vot peste câteva minute, să explicaţi clar ce înseamnă pct.4 şi ce înseamnă pct.2, ca să evităm orice încurcătură pe care toţi o avem acum. Am discutat cu mulţi şi toţi au aceeaşi încurcătură. Nu vreau s-o deschid acum, pentru că deschid nişte discuţii foarte largi. Şi al doilea lucru pe care îl voiam: eu am în faţă ordinea de zi, la care acest punct era la pct.5, iar la dumneavoastră era la pct.6. Eu m-am ghidat după acesta, de la pct.5, care, întâmplător, zicea tot aşa: reexaminarea, la cererea Preşedintelui... Aici a fost confuzia. Din cauza asta, încă o dată vă acord scuzele mele, pentru că am avut în faţă două hârtii diferite. Vă mulţumesc. Erau vreo cinci puncte care începeau cu "reexaminare la cererea Preşedintelui" şi din cauza asta toate puteau fi confundate, după dumneavoastră, într-unul singur. Doamna Olguţa Vasilescu şi apoi domnul Calimente, care a mai vorbit o dată. De aceea trebuie să dau cuvântul întâi celorlalţi, care n-au mai vorbit. Şi apoi domnul Árpad. Nu vreau să reiau argumentele pe care le-a folosit aici domnul Titus Corlăţean şi cu care sunt absolut de acord. Vreau doar să insist, aşa cum am insistat şi data trecută, când s-a retrimis la comisie această lege, să votaţi enumerarea respectivă. Trebuie să se ştie foarte clar că noi recunoaştem minorităţile de români care se află în jurul graniţelor, indiferent că ei se numesc vlahi, moldo-vlahi, istro-români, megleno-români şi aşa mai departe. Deci, aceste denumiri trebuie să fie prinse într-un proiect de lege, să devină denumiri oficiale pentru români. Pentru că, dacă statul român nu recunoaşte aceste minorităţi, nu mai putem să avem pretenţia la statele respective, în care aceste minorităţi trăiesc, să le recunoască. Deci, asta ar fi prima rugăminte: să se voteze neapărat acest amendament care s-a adus la comisie. Iar, în ceea ce priveşte al doilea amendament, eu insist, totuşi, ca Departamentul Românilor de Pretutindeni să rămână la Guvern, dar să nu rămână în subordinea Ministerului Afacerilor Externe, din motivele pe care le-a susţinut şi domnul Titus Corlăţean aici, pe care nu vreau să le reiau. Vă mulţumesc. Domnul deputat Calimente. Sigur că antevorbitorii mei au spus să nu politizăm această problemă, dar, din păcate, exact domniile lor o politizează, spunând că este un dezastru şi că Ministerul Afacerilor Externe n-a făcut nimic. Am aici, în faţa dumneavoastră, de la Ministerul Afacerilor Externe, Raportul de activitate al Departamentului pentru Relaţii cu Românii de Pretutindeni în perioada 2005-2007. Citindu-l, rezultă că au avut o activitate laborioasă, că s-au implicat, că au făcut foarte multe lucruri pentru românii din afara graniţelor. Sigur că problema ridicată, cu denumirea românilor, este o problemă pe care trebuie să o lămurim. Vreau să vă spun că această denumire de vlahi, vlohi, valahi, vine de la un trib germanic-elveţian, cu care popoarele germanice au intrat în contact şi care era deja latinizat şi această denumire de vlah, vloh, valah s-a şi generalizat. Ea a ajuns până în Ţara Galilor, care să poarte denumirea de Welsh şi care are aceeaşi rădăcină. A ajuns în Valonia, care are aceeaşi rădăcină şi care a fost preluată doar de slavi. Stimate coleg, aveţi vaste cunoştinţe de istorie. Odată ne-aţi dus la teutoni. Acum ne duceţi la galezi. Haideţi, totuşi, să venim la ... Eu vreau ca, în general, să discutăm în cunoştinţă de cauză şi să nu ne dăm cu părerea despre denumiri despre care habar nu avem şi nici nu am citit niciodată. Măcar acum să ştim despre ce votăm şi despre ce vorbim. Cred că nu este ruşine acest lucru. Vă mulţumesc. Vă mulţumesc şi eu pentru înţelegere. Stimaţi colegi, comisia ne-a propus un singur amendament. Potrivit regulamentului, eu doar la acesta mă voi referi, pentru a-l supune votului dumneavoastră acum, înaintea votului final. Urmăriţi la raport amendamentul nr.1, cu privire la art.1. Este vorba de enumerarea persoanelor de etnie română. Supun votului dumneavoastră acest amendament, pentru că au fost obiecţii la acesta. Vă rog. Domnul Canacheu. Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Ar fi fost bună o înţelegere pentru retransmiterea acestei cereri de reexaminare la comisie, dar, dacă aţi trecut la amendamente, trebuie să ne referim la amendamente. Şi vreau să subliniez că încercarea noastră... Stimate coleg, am făcut acest lucru, pentru că s-a discutat explicit în comisie cauza pentru care s-a cerut retrimiterea. Deci, s-a discutat o dată acest lucru. Vă rog să vă referiţi la amendament. Am înţeles. Am să pledez pentru menţinerea formei pe care proiectul de lege îl are în acest moment la art.1, şi anume: proiectul de lege se referă la etnicii români şi la cei aparţinători ai filonului cultural românesc, care, conform Convenţiei europene pentru apărarea drepturilor omului, Convenţiei europene pentru minorităţi, Convenţiei europene pentru limbi regionale sau mai puţin folosite, care lasă deschisă calea acelora care se consideră aparţinători ai filonului cultural românesc, să se declare ca atare. Ideea că prin lege am prelua numele unor populaţii ale căror origine nu o cunoaştem, aceasta este realitatea; şi chiar textul amendamentului ne spune acest lucru. Se vorbeşte despre origine română şi atunci când se vorbeşte despre rumâni, vlahi, valahi, macedo-români, aromâni, megleno-români, istro-români şi alţii, doar se face afirmaţia "care sunt: macedo-români, aromâni, vlahi..." şi ce se mai înşiruie acolo. Ce înseamnă că "sunt"? Eu sunt aromân, după terminologia consacrată în România. Sunt şi macedonean, tot după terminologia consacrată în România. Sunt şi armân, aşa cum îmi spune mie mama, cum îi spun eu mamei mele. Vorbesc limba mea maternă - limba armână. Cum putem să consacrăm prin lege identitatea etnică, lingvistică a unor aparţinători ai filonului cultural? Aceia care consideră ei că sunt aparţinători ai filonului cultural românesc. Intrăm într-o eroare majoră pentru acest început de mileniu, ca să ajungem să legiferăm şi să luăm aceste nume şi să le consacrăm într-o lege în România. Acelaşi lucru se încearcă şi în alte părţi, numai că s-au reţinut. Şi la Atena se gândeşte acest lucru. Şi uneori şi la Tirana. Şi, iată cum aceşti veri ai dumneavoastră, fraţi ai dumneavoastră, latinii balcanici, armânii, sunt desfăcuţi în încercări din acestea de a norma identitatea. Identitatea este aceea pe care ţi-o afirmi, pe care o recunoşti. Eu sunt aparţinător al filonului cultural românesc. Sunt consacrat aici, sunt născut aici. Sunt, cultural, român. Dar sunt armân etnic şi limba mea maternă este limba armână. Nu poate nimeni să numească prin lege, să mă numească altfel şi să-mi ia numele. Este imposibil. De aceea vă rog - cu consideraţia pe care, între noi, latinii, fraţii, o avem, cu iubirea care, între noi, latinii, o avem - să nu acceptaţi acest amendament, pentru că este injust, este în afara convenţiilor europene şi nu face decât să-i expună în continuare pe armâni la această contradicţie politică din regiune. Noi suntem armâni, ne-am consacrat, în acest fel, istoria, cultura, limba. Şi, acum, iată, în Europa, ne manifestăm. În următoarele săptămâni, în Elveţia, va fi o reuniune, susţinută şi de Guvernul elveţian, a unui organism regional al armânilor, care sunt latini, fraţi ai românilor, dar sunt armâni. Vă mulţumesc şi consider că frăţietatea în acest fel se manifestă, prin respingerea acestui amendament, care nu face decât a da satisfacţie unor idei istorice de la Bucureşti sau idei istorice de la Atena şi a-i lăsa în continuare descoperiţi pe armâni. Vă mulţumesc. (Aplauze din partea dreaptă a sălii). Vă mulţumesc şi eu pentru aceste disertaţii. Se pare că la întrebări fundamentale, a avea o lege bună sau a nu o avea deloc, nu putem să răspundem astăzi. Vă rog să observaţi, programul de lucru pentru şedinţa în plenul Camerei s-a epuizat, stimate coleg, de zece minute. În consecinţă, declar închise lucrările şedinţei Camerei Deputaţilor. Urmează şedinţa comună a celor două Camere. Vă rog să observaţi, colegii mei deputaţi, că sunt deja şi senatori în sală; oricum, programul l-am epuizat de zece minute. Vă mulţumesc. Voce din sală: Votul final? Vot final când se vor încheia dezbaterile la acest articol. Alte articole legate de acelaşi subiect: 2007/10/22 - RGNPress - Şedinţa Camerei Deputaţilor din 22 octombrie 2007 şi Rezultatele Votului 2007/10/25 - RGNPress - Lege privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni | |
 Nsusu |