 Elena Anagnoste, la cei 84 de ani, face brânză, mătură curtea şi îi găteşte soţului ei, Iancu. Fotografii de Petrică Tănase |
În comuna dobrogeană Stejaru sunt patru persoane care au peste 100 de ani.Caşul proaspăt, laptele de oaie, viaţa la stână şi chiar rachiul sunt secretele vieţii lungi pentru aromânii stabiliţi în Dobrogea. După un drum lung, uşor şerpuit, între dealuri cu iarbă grasă unde pasc turmele de oi, se găseşte comuna Stejaru. Localitate dobrogeană autentică, locuită de 2.000 de persoane. Cei mai mulţi sunt aromâni, stabiliţi aici prin anii ’40. „În satul nostru au locuit până în 1940 bulgarii. Au venit ai noştri din Cadrilater şi le-au luat locul. Atunci s-a făcut schimbul de populaţie. Bătrânii noştri şi-au făcut casele şi şi-au întemeiat familiile. Ei sunt de loc din sudul Greciei“, ne spune Mihai Anagnoste (64 de ani), secretar al Primăriei Stejaru din 1972. Cum intri în sat, pe drumul dinspre Tulcea, e imposibil să nu vezi ciobanii cu turmele pe dealuri, iar dacă apuci pe drumul dinspre Constanţa, un stejar, de vreo 200 de ani, de la marginea drumului este reperul intrării în sat pentru drumeţul de rând. „Am nevastă mai tânără, să stau fără griji“ Oieri de când aveau caş la gură, stejărenii stabiliţi aici din 1940 sunt consideraţi de copiii lor de „rasă bună, din Grecia“, cum lui Mihai Anagnoste îi place să spună. Pe o uliţă, în spatele şcolii, într-o curte impecabil de curată, ca mai toate din Stejaru, stă Iancu Anagnoste, care a împlinit anul acesta 100 de ani. „Eu sunt bătrân, ce să mai zic... Am însă femeia mai tânără cu 16 ani ca mine, ca să mă îngrijească la bătrâneţe şi să stau fără griji”, a mormăit râzând nea Iancu, arătându-şi cei doi dinţi pe care îi mai are. Vorbea greu pentru că „acum câţiva ani când era cu oile ca mai toţi de pe la noi a simţit el ceva pe câmp şi a venit acasă cu pareză. A stat 40 de zile în comă şi şi-a revenit”, ne mai spune secretarul primăriei. Soţia lui, Elena, la 84 de ani, este încă în putere. Curăţă câţiva cartofi pentru masa de prânz. Tocmai îşi terminase treaba în caşerie. „Ai făcut brânza pe ziua de azi?”, este curios Mihai Anagnoste. „Cum nu? Sigur că am făcut! E pusă la scurs”, a replicat femeia şi s-a ridicat sprintenă, iar în câteva momente apare cu o felie de brânză din care se mai scurgea zerul. Era puţin sărată şi bine închegată. „Uite, are 84 de ani şi face singură brânza. Dacă bătrânul nu avea pareză era cu ea acolo şi o ajuta”, a intervenit domnul Mihai, în timp ce savura o bucată din felia de brânză. Cei mai bătrâni bătrâni Mihai Anagnoste ţine să ne ducă până la marginea satului. Ne arată un stejar din staţia de autobuz. „Doar ăsta este mai bătrân ca oamenii din sat. A fost reperul lor de când s-au stabilit aici, acum aproape 70 de ani. În sat mai trăiesc patru oameni de peste 100 de ani. Nea Tănase are 115, fratele lui, Dincă, 105, mai au o soră, Elena, de 103 ani. Care acum este la Constanţa şi mai este şi nea Iancu la 100 de ani. În rest mai sunt şapte care au depăşit 90 de ani şi tot şapte care sunt trecuţi bine de 80 de ani”, mai spune domnul Mihai. Bătrânii din Stejaru sunt consideraţi mai sănătoşi ca cei tineri. „În ultimii ani s-au înregistrat mai multe decese în rândul celor cu vârste cuprinse între 60 şi 70 de ani, născuţi aici, în Dobrogea. Cei originari din Grecia, care mai sunt câteva zeci, trec frecvent de vârsta de 90 de ani”, ne aminteşte Dumitru Enache, primarul din Stejaru. „Aceşti bătrâni au trăit toată viaţa pe picioarele lor. Au mâncat şi au trăit sănătos. Ei beau lapte de oaie în fiecare dimineaţă, mănâncă brânză proaspătă, mai trag şi câte un rachiu şi o duc bine. Aşa erau învăţaţi în Grecia, asta fac şi aici. Mama mea a murit la vârsta de 105 ani”, ne lămureşte Mihai Anagnoste. La Stejaru şi acum zăreşti turme pe dealurile din jurul comunei. Oamenii spun că dacă plouă e bine, că va fi iarbă, dacă nu se vor chinui să îşi menţină turmele, aşa cum au făcut şi bătrânii lor, care au rezistat exilurilor din Grecia şi Cadrilater, însă meseria de bază, oieritul, nu le-a luat-o nimeni. În satul nostru au locuit până în 1940 bulgarii. Au venit ai noştri din Cadrilater şi le-au luat locul. Atunci s-a făcut schimbul de populaţie. Bătrânii noştri şi-au făcut casele şi şi-au întemeiat familiile. Mihai Anagnoste secretar Primăria Stejaru Miss Turnu Severin, la 100 de ani  | Ileana Costin (foto) din Brăila, fostă miss Turnu Severin acum 78 de ani, a împlinit ieri centenarul. „Sunt bătrână cât un veac, dar nu mă plâng. Merg bine, văd bine, singurul regret pe care îl am este că nu aud prea bine”, spune femeia. Înainte de a fi sărbătorită, femeia a fost la biserică şi la piaţă. După ce a suflat în lumânări a glumit cu invitaţii. Foto: Liviu Ghinea |
Viaţa la 105 ani  Nea Dincă nu se teme să iasă fără ajutor prin curte | Nea Dincă s-a născut în 1904, în sudul Greciei. Nu mai aude şi nu mai vede prea bine, dar nu stă locului cât e ziua de lungă. L-am găsit în mijlocul curţii. „Câţi ani ai nea Dincă?”, îl întrebăm noi. „Ce să am?”, a răspuns bătrânul făcându-ne semn să-i vorbim în ureche. „Cât de bătrân eşti?”, repetăm noi. „Sunteţi machedoni, mocani, aţi venit cu oi?”, ne întreabă nea Dincă. Îi spunem că scriem despre el şi vrem să ştim cât este de bătrân. Ne arată un baston pe care îl folosea şi când era mai tânăr. „Bastonul ăsta este special, uite... aici în capăt. E curbat, să prinzi oaia de picior dacă fuge la muls”, ne împărtăşeşte bătrânul o parte dintre secretele meseriei de o viaţă. Nea Dincă ne dă bineţe şi se îndreaptă uşor spre casă. În sat era linişte. Tinerii erau la muncă, iar în spatele gardurilor frumos vopsite, bătrânii priveau printre uluci cine mai trece pe uliţă. |
|