In data de 9/22 mai 1905, acum 104 ani la intervenitia statului roman, Imperiul otoman, dadea Iradeaua imperială din prin care se recunoşteau drepturi egale pentru supuşii valahi (români) din Imperiul otoman, transmite Romanian Global News.

În anul 1905 existau în Imperiul otoman mai multe comunităţi compacte de români: de-a lungul Dunării şi în regiunea Timoc erau o serie de sate locuite de români, în ţinutul Meglen (actuala frontiera greco-macedoneana), câteva sate, locuiau vlaşii/meglenoromânii, iar în tot spaţiul balcanic (teritoriu actual al Greciei, Macedoniei, Bulgariei si Albaniei) comunităţi importante de macedoromâni/ aromânii.

Regatul român susţinea cultural, religios şi diplomatic comunităţile româneşti din spaţiul macedonean, finanţând zeci de biserici pentru oficierea cultului în limba română, ca şi personalul didactic din peste 100 de şcoli.

Exista o lege clară prin care autoritatea otomană nu se amesteca în exercitarea cultului şi învăţământului în limba naţională (română) pentru macedoromânii din Imperiul otoman - Ordinul viziral al lui Savfet Paşa, din septembrie 1878. Întrucât doi inspectori şcolari au fost şicanaţi în Macedonia, statul român a cerut Imperiului otoman adoptarea unui decret prin care să se recunoască naţionalitatea română în imperiu, pe poziţie de egalitate cu celelalte naţionalităţi. Acest decret (iradea imperială) a fost dat la 9 mai 1905, în preziua zilei de 10 mai, zi a regalităţii în România.

Textul iradelei se referă la dreptul supuşilor valahi (români) de a-şi alege muhtarii (conducătorii de comunităţi), de a putea intra în consiliile administrative, precum şi înlesniri pentru profesori de a putea preda în şcolile româneşti din imperiu, cu respectarea legilor în vigoare.

Această lege oferea baza necesară pentru cultivarea românilor din Imperiul otoman în limba naţională, iar şcolile şi bisericile aveau un nou cadru de funcţionare şi organizare.

Evident, această iradea a rămas în vigoare scurt timp, până la dezintegrarea imperiului în anul 1913. După războaiele balcanice în acest spaţiu s-a creat o altă realitate politică prin împărţirea teritoriului între Regatul sârbo-croato-sloven, Grecia, Bulgaria şi apariţia pe hartă a Albaniei.

Din 1925 o parte din macedoromânii din Grecia, Albania, Yugoslavia şi Bulgaria au venit, la dorinţa lor, prin efortul naţiunii române, în Cadrilater. În 1940, cedându-se către Bulgaria cele două judeţe sudice ale Dobrogei, prin schimb de populaţie între români şi bulgari, populaţia românească a fost retrasă în Dobrogea de nord. O treime dintre românii retraşi din Cadrilater o formau macedoromânii.

O asociaţie, dintre multele asociaţii culturale ale aromânilor din România, după 1997 s-a gandit că se poate specula pe spatele aromanilor din Romania si cu sprijinul ascuns al Greciei, a inceput să ceară, ca aromânii să devină minoritari în Patria Mamă care, în situaţia confuză ivită după 1921 în Balcani şi revărsarea grecilor din Asia Mică în spaţiul macedonean, i-a adoptat şi le-a oferit un loc de refugiu.

Diversiunea urmareste blocarea implicarii Romaniei ca Tara Mama, in apararea drepturilor romanilor(aromanilor si meglenoromanilor) din Balcani. Cea mai importanta comunitate fiind in acest moment pe teritoriul Greciei (circa 600.000 de Aromani), unde nu se bucura de nici-un drept, guvernul „european" grec actionand in buna traditie a antartilor greci care au ucis preoti si invatatori romani si au ars satele romanesti daca nu deveneau grecomane. Grecia Europeana intenteaza procese si expulzeaza pe oricine ridica problema drepturilor aromanilor din Grecia.

Aparitia unei asa zise minoritati aromane in Romania vine si in contextul mai larg al incercarii de a creea o „minoritate moldovenesca" si a unei zone autonome maghiare in Transilvania. De altfel in 2002 circula pe internet cu o „regiune autonoma aromana" in Dobrogea.

Cel care sustine recunoasterea unei „minoritati aromane" in Romania este deputatul PDL, Costica Canacheu care este si ....Presedintele Comisiei de Aparare din Camera Deputatilor!

Cu voia cui? Si pentru cine? Ei bine sunt intrebari care framanta o buna parte a institutiilor din sistemul de aparare al Romaniei care trebuie sa trimita acelei comisii documente clasificate. Poate raspunde acestor intrebari seful CSAT-ului !