Recomandarea 1333 (1997) privind "Limba şi cultura aromână"

1. Adunarea este preocupata de situatia critica a limbii si culturii aromâne care exista de mai mult de doua milenii în Peninsula Balcanica.

2. In timp ce mai mult de 500 000 de persoane vorbeau aromâna la începutul secolului al XX-lea, astazi mai ramân aproximativ o jumatate din ei, dispersati în Albania, Bulgaria, Grecia, "fosta Republica Iugoslava Macedonia" si Serbia, patriile lor, precum si în România, Statele Unite si Australia. Majoritatea sunt persoane în vârsta. Aromâna, limba minoritara, este amenintata.

3. S-a constientizat amploarea problemei odata cu largirea cooperarii culturale între tarile din Balcani, patria limbii aromâne.

4. Soarta limbii si culturii aromâne este asemanatoare celei a numeroaselor culturi din Europa, pierdute sau pe cale de disparitie. Totusi, stabilitatea pe continentul nostru si, mai ales, în regiunea Balcanilor depinde de acceptarea unui sistem pluralist de valori culturale.

5. Aromânii nu formuleaza revendicari de ordin politic si cer numai sa fie ajutati pentru a-si proteja limba si cultura, disparitia acestora fiind inevitabila daca institutiile europene si, mai ales, Consiliul Europei, nu contribuie la acest ajutor.

6. Adunarea mentioneaza textele pe care le-a adoptat privind problemele conexe si, mai ales, Recomandarea 928 (1991) referitoare la problemele de educatie si cultura puse de limbile minoritare si dialectele din Europa, Recomandarea 1283 (1996) privind istoria si predarea istoriei în Europa si Recomandarea 1291 (1996) referitoare la cultura idis.

7. In acest ultim text se punea problema crearii, sub auspiciile Consiliului, a unui "laborator al minoritatilor etnice dispersate" care ar avea, în primul rând, drept mandat, de a promova supravietuirea culturilor minoritare sau memoria lor, de a efectua anchete referitoare la persoanele care vorbesc înca limbile minoritare, de a înregistra, aduna si pastra monumentele provenite din aceste culturi si elementele care aduc marturii privitoare la limba si folclorul lor, de a publica documentele de baza si de a promova o legislatie care sa protejeze culturile minoritare împotriva discriminarii sau a distrugerii.

8. Adunarea recomanda Comitetului de Ministri:

a) sa încurajeze statele balcanice unde traiesc aromâni sa semneze, sa ratifice si sa puna în aplicarea Carta Europeana a Limbilor Regionale sau Minoritare si sa le invite în a-i sprijini pe aromâni, mai ales în urmatoarele domenii:

- învatamânt în limba lor materna;

- servicii religioase în aromâna în bisericile lor;

- ziare, reviste, emisiuni de radio si de televiziune în limba aromâna;

- sprijin asociatiilor lor culturale;

b) sa invite celelalte state membre sa sprijine limba aromâna, de exemplu înfiintând catedre universitare în acest domeniu si difuzând în Europa productiile cele mai interesante ale culturii aromâne prin intermediul traducerilor, antologiilor, cursurilor, expozitiilor sau productiilor teatrale;

c) sa acorde burse pentru artistii, scriitorii, cercetatorii si studentii proveniti din grupuri minoritare aromâne din toate tarile balcanice, pentru a le permite sa lucreze si sa creeze în mod util în domeniile limbii si culturii aromâne;

d) sa ceara Consiliului Cooperarii Culturale ca, în colaborare cu centrele academice aromâne recunoscute, sa stabileasca o coordonare a centrelor culturale aromâne din întreaga Europa;

e) sa invite ministerele educatiei din statele membre sa includa istoria culturii aromâne în manualele de istorie europeana;

f) sa promoveze cooperarea si parteneriatul între organizatii, fundatii si alte institutii interesate ale sectorului privat, cu scopul de a duce la bun sfâsit aceste recomandari;

g) sa ia în considerare cultura aromâna în cadrul monitorizarii aplicarii Recomandarii 1291 (1996), în special cu privire la "laboratorul minoritatilor etnice dispersate".